Fântâna cu grilaj

După ce ai văzut ce maaare e Piața Mare 😀 merită să îţi îndrepţi pașii și privirea şi către Piața Mică din oraşul ăsta minunat care este Sibiu! Poţi să îţi iei înainte o cafea „de plimbat”, pentru că vei parcurge multe obiective în drumul tău - clădiri vechi, multe din ele construite prin sec. XV. Sau te poţi urca mai întâi în Turnul Sfatului şi după ce-ţi tragi sufletul după urcarea abruptă te poţi orienta pe ce străduță pietruită să apuci mai întâi, căci de la înălțime vei avea o altă perspectivă. 😉 De pe cele patru laturi ale turnului poate fi admirat tot centrul Sibiului dar și munții Făgăraș, ce sunt acoperiți de zăpadă în zilele friguroase de iarnă. Prețul pentru o astfel de urcare este de doar 2 lei, iar începând cu ora 10 și până seara la orele 20 îl poți include oricând in programul tău, chiar şi dacă ești doar într-o scurtă vizită în oraș. La urcarea sau la coborârea din turn, oprește-te să vezi și mecanismul ceasului, inima acestui turn, care măsoară timpul sibienilor încă din 1494. La unul din cele șapte nivele ale turnului noi am dat și de o machetă, ce reprezenta până în cele mai mici detalii Piața Mică și Piața Huet – cea mai veche piață din Sibiu. [Macheta Pieţii Mici din Turnul Sfatului.] Piața Mică se leagă de Piața Mare și de Piața Huet prin pasaje înguste de un farmec deosebit, unul dintre puținele care s-a păstrat până azi fiind Pasajul Pantofarilor. Aceste pasaje au fost găselnița constructorilor medievali pentru a scurta traseul soldaților ce apărau cetatea, astfel comunicarea și transportul în timpul unui asediu făcându-se mult mai rapid. Acum, ele sunt de mare ajutor pentru aprovizionarea numeroaselor magazine, cafenele şi apartamente în regim hotelier din zonă! [Pasajul Pantofarilor.] După străduțe și pasaje străbătute în ritm ardelenesc în timp ce „Ochii Sibiului” ne urmăreau la fiecare pas de pe clădirile istorice, mirosul ne-a fost tare pus la încercare (ceea ce îţi dorim şi ţie 😉), căci acest loc este înțesat de restaurante care te îmbie cu preparate delicioase. ["Ochii Sibiului"] Datorită mozaicului cultural, bucătăria locală are o paletă savuroasa de arome românești, săsești și maghiare, astfel că Sibiul este un oraș de bun-gust din orice perspectivă l-ai privi! 😋

Dacă o iei agale pe pietonala Nicolae Bălcescu, cu cafenelele ei cochete și casele înghesuite, vei ajunge într-o Piaţă. Şi atunci... vei înțelege de ce sibienii i-au spus Mare. 😀 Acesta este locul de desfășurare pentru majoritatea evenimentelor culturale în aer liber din oraș dar și punctul de unde poți porni la pas să vizitezi și să simți pulsul “ardelenesc” al frumosului Sibiu. Aici parcă nimeni nu se grăbește nicăieri și toată lumea are timp pentru orice. Așa că dacă vrei să ceri o informație, oprește un trecător, sibienii sunt întotdeauna dornici să ajute. 👌 [Târgul de Crăciun din Piaţa Mare.] Prima atestare a pieței apare în 1411, ca loc de desfășurare a comerțului cu cereale și mari schimbări arhitecturale nu s-au petrecut de atunci în această parte a vechiului Hermannstadt. A existat totuși proiectul, la începutul perioadei comuniste, de a se demola un șir de clădiri din Piața Mare și de a se construi blocuri socialiste în locul clădirilor vechi de sute de ani. Intenția nu s-a materializat datorită arhitectului șef de atunci al orașului, sasul Otto Czekelius, și trebuie să îi mulțumim pentru asta! 🙏 În mijlocul Pieței Mari se află Fântâna cu Grilaj. Originalul a fost demolat de comuniști dar în 2007 a fost inaugurată o replică, poziționată la 10 metri sud-est față de amplasarea inițială. Fântâna este menționată pentru prima oară în 1538, pe atunci în bazinul ei femeile spălau rufele iar din jgheaburi se adăpau animalele. [Fântâna cu Grilaj.]De pe treptele fântânii poți admira în tihnă Piața Mare și casele colorate ce poartă mândre numele foștilor proprietari (Casa Lutsch, Casa Haller, Casa Weidner) dar și Palatul Brukenthal, clădirea Primăriei și Biserica Romano-Catolică. Pentru o priveliște panoramică asupra pieței, poți urca în Turnul Sfatului, scările întortocheate și înguste te vor conduce până în vârf, iar acolo îți poți trage sufletul privind centrul orașului prin cele patru geamuri. Te va costa câțiva lei, programul de vizitare este de la 10-20, la fel ca pentru majoritatea atracțiilor din oraș. Turnul se află între Piața Mică și Piața Mare, iar pentru priveliștea ce-ți taie respirația și la propriu 😊 și la figurat, trebuie sa urci nu mai puțin de 141 de trepte. Pentru mai multe informați caută în app 🔍Turnul Sfatului.

Turnurile cu ceas din Transilvania au devenit monumente-simbol ale localităților pe care le veghează. Ele au o mare valoare de patrimoniu și sunt reală provocare pentru a le întreține, căci orologierii sunt astăzi numărați pe degete. Unele ceasuri au fost înlocuite cu altele moderne, dar asta nu s-a întâmplat (cel puţin deocamdată) și în cazul Sibiului. E adevărat, s-au mai schimbat piese de-a lungul vremii dar niciodată întregul mecanism.  Cu pasiune, răbdare și o experiență de peste 40 de ani, Andrei Albert - cel care unge mecanismul ceasului din Turnul Sfatului din 2003, când l-a înlocuit vechiul ceasornicar care din cauza vârstei nu mai putea urca treptele - spune despre ceas că e ca un copil de care trebuie să aibă grijă în permanență. Pentru ca istoria și tradiția să nu fie afectate de modernitate, el urmărește să nu înlocuiască piesele ci mai degrabă să le repare. Astfel, pentru a descoperi Sibiul și poveștile sale e „musai” să pornești din inima orașului de la Turnul Sfatului, simbolul orașului, o boltă de legătură între Piața Mare și Piața Mică și un loc de unde te poți bucura de priveliști urbane unice. Pe nivelurile acestuia sunt des amenajate expoziții de pictură sau fotografie, iar pe parcursul vizitării veți putea asculta muzică de calitate care fuzionează cu fiecare părticică a turnului și cu vântul ce șuieră pe la ferestrele de la primele nivele. Fiind aici aproape de la primele temelii ale vechiului Hermannstadt (sec. XIII), Turnul Sfatului a avut pe rând, rol administrativ, militar și cultural trecând prin paginile istoriei ca turn de poartă, foișor de foc, închisoare, depozit de cereale, muzeu și punct de belvedere. I-au trecut prin față oaspeți nobili, sibieni grăbiți, turiști visători, cuceritori înverșunați și ar putea povesti din multe perspective istoria Sibiului, oraș multicultural, dinamic și mereu surprinzător. Înainte sa ajungi în vârf sau când cobori, oprește-te să admiri orologiul, al cărui mecanism minuțios poate fi admirat la penultimul etaj, poate vei da și de ceasornicar, care cu halatul lui albastru şi sculele potrivite vine pentru întreținerea ceasului, o dată sau de două ori pe săptămână. [Scările întortocheate din Turn.]După ce urci toate cele 141 de trepte, care s-ar putea să îţi pună la încercare rezistența fizică, vei ajunge în vârf unde te vor întâmpina panorame pe care doar păsările le mai surprind în zborul lor. Munții Făgăraș, Piața Mare, pietonala Nicolae Bălcescu, biserica luterană, Podul Minciunilor, Piața Mică - mai mică decât o știm - toate se „îngrămădesc” să te surprindă pe cele patru geamuri ale turnului. Vei plăti un preţ mic pentru toate astea: 2 lei/ persoană - tarif pentru urcare în turn. [Vedere din Turn: Piaţa Mică Sibiu.]

În anul 1612, după o încercare nereuşită de cucerire a Ţării Româneşti, principele Transilvaniei Gabriel Báthory a vrut să supună Cetatea Braşovului care era aliată cu domnitorul Munteniei. Braşovul a rezistat atacului acestuia iar oştile lui Báthory s-au mulţumit să ocupe cetatea de la Feldioara, de unde au început să întreprindă raiduri de jefuire a satelor din Ţara Bârsei. Văzând aceasta, proaspătul ales jude al Braşovului, Michael Weiss,  a adunat în grabă o mică oştire din care făceau parte şi câteva zeci de "studenţi" - elevi ai gimnaziului Johannes Honterus, şi a încercat să elibereze cetatea Feldioara. Raportul de forţe a fost net defavorabil braşovenilor care, deşi au luptat vitejeşte, au fost înfrânţi iar Michael Weiss a fost capturat şi decapitat. În memoria celor 39 (după alte surse 22) elevi saşi care au murit în bătălie, în anul 1912 a fost construit acest monument, se pare chiar pe locul unde au fost îngropaţi aceştia.

Intrarea în „Cetatea Braşovului” dinspre cartierul românesc al „Şcheilor” avea loc în Evul Mediu prin Poarta de Sus, numită iniţial şi Corpus Christi, după cvartalul în dreptul căruia era ridicată. Din vechiul ansamblu fortificat se păstrează astăzi doar Turnul Ecaterinei, edificiu reprezentativ pentru arhitectura Renaşterii la Braşov, construit în anul 1559 din iniţiativa judelui primar Johannes Benkner. Celelalte fortificaţii ale complexului, protejate în epocă de şanţuri cu apă şi iazuri, au fost demantelate în anul 1827, când a început construcţia Porţii Şchei, considerată necesară pentru fluidizarea circulaţiei între „Cetatea Braşovului” şi „Suburbiul de Sus”. Poarta Ecaterinei înlocuiește o poartă mai veche din lemn, care a fost distrusă în urma unor inundații puternice. Deși prima menționare datează din 1388, se pare că e mult mai veche, numele venindu-i de la capela Sfânta Ecaterina, situată în apropiere (în curtea Bisericii Negre), care la rândul ei făcea partea din ansamblul unei mănăstiri de călugărițe a cărei hram era „fecioara și martira Sf. Ecaterina”; mănăstirea a funcționat în prima perioadă de existență a orașului Corona, fiind menționată în 1235 într-un catalog al mănăstirilor premonstratense din Transilvania și Ungaria „Catalogus Ninivensis”. [Turnulețele care simbolizau "ius gladii".] Poarta Ecaterinei are un design foarte interesant. Combină stilurile gotic și renascentist, iar turnul principal este înconjurat de patru turnulețe la colțuri. Aceste turnulețe simbolizau "ius gladii", adică dreptul orașului de a aplica pedeapsa capitală, un privilegiu pe care nu îl aveau multe orașe în acele vremuri și un avertisment serios pentru vizitatorii orașului. Este una dintre puținele porți care poartă acest simbol, ceea ce îi adaugă și mai multă valoare istorică. Poarta este decorată cu stema Coroneii (vechiul Brașovul) și diverse inscripții latine, care îți dau senzația că te-ai întors în timp. [Stema Brașovului și gurile de tragere.] Pentru că în jurul vechii cetăți a Brașovului exista un șanț cu apă care oferea o protecție suplimentară împotriva invadatorilor, Poarta Ecaterinei avea un pod mobil care permitea sau bloca accesul în oraș. Acest pod mobil putea fi ridicat în caz de atac, ceea ce făcea ca poarta și orașul să fie mult mai greu de cucerit.   Și aici vine partea interesantă: încă se mai pot vedea două găuri triunghiulare în zidurile porții, unde erau fixate lanțurile podului mobil. [Găurile triunghiulare în care erau fixate lanțurile podului mobil.] De-a lungul anilor, Poarta Ecaterinei a trecut prin mai multe lucrări de restaurare. În secolul XIX și apoi în secolul XX, au avut loc intervenții importante pentru a păstra structura intactă. Toate aceste eforturi au fost esențiale pentru a asigura că acest monument istoric va continua să impresioneze și generațiile viitoare.   În prezent, Poarta Ecaterinei este un loc popular pentru turiști datorită arhitecturii sale impresionante și peisajului pitoresc din jur. Pentru a înțelege cu adevărat de ce Poarta Ecaterinei este atât de importantă, trebuie să știi că Brașovul medieval era un punct nodal pentru comerț și cultură. Orașul era protejat de un sistem complex de fortificații, din care Poarta Ecaterinei făcea parte. Sașii din Brașov au jucat un rol crucial în dezvoltarea orașului, contribuind la construirea și întreținerea fortificațiilor și fiind implicați activ în comerț. [Arhitectura tavanului din interiorul porții.] Deci, dacă ajungi vreodată în Brașov, nu rata Poarta Ecaterinei. Este un loc care te transportă în timp, oferindu-ți o privire asupra unui trecut fascinant. Indiferent dacă ești pasionat de istorie, arhitectură sau pur și simplu îți place să descoperi locuri noi, Poarta Ecaterinei este unul dintre acele locuri care te fac să apreciezi cât de bogată și diversă este istoria noastră.  Poarta Ecaterinei este situată în centrul vechi al Brașovului, foarte aproape de alte atracții turistice importante, cum ar fi Biserica Neagră și Piața Sfatului. Pont: profită de amplasarea în curtea Facultății de Silvicultură și fă cunoștință cu câteva zeci de specii de copaci și arbuști plantați pe aleea ce face legătura dintre strada Gheorghe Barițiu și Poarta Șchei.   Cum ajungi acolo. Pe jos: Dacă ești deja în centrul Brașovului, poți ajunge la Poarta Ecaterinei pe jos. Este la doar câteva minute de mers din Piața Sfatului către Șcheii Brașovului. Cu transportul public: Dacă vii din alte zone ale orașului, poți folosi autobuzele locale, pe liniile 50, 51, 52; coboară în Stația „Biserica Neagră” sau Stația „Liceul Șaguna”. Cu mașina: Există parcări în apropierea centrului vechi, de unde poți continua pe jos către Poarta Ecaterinei. Brașovul are numeroase parcări publice, dar în centrul vechi poate fi mai dificil să găsești un loc liber, mai ales în sezonul turistic. 🤗 Tudor Georocieanu, contributor Unde Mergem® ✍️