Aflate la 2206 metri altitudine, Babele și Sfinxul de pe platoul Bucegi sunt printre cele mai cunoscute și vizitate atracții turistice din România
atât datorită legendelor legate de ele cât și accesului facil către platou cu ajutorul telecabinelor ce urcă din Bușteni (Prahova) și Peștera (Dâmbovița); facil dar nu ieftin, o urcare-coborâre cu telecabina Bușteni costând 199 lei/adult, 85 lei/copil, respectiv 149 lei / 70 lei la telecabina Peștera. Iar în weekenduri și în special în sezonul de vară, pe lângă bani fii pregătit să plătești și cu foarte mult timp petrecut la coadă (mai ales la plecare din Bușteni). Însă poate fi o experiență interesantă, urcarea pe abrubtul dinspre Bușteni e spectaculoasă! 😍
În urcare dinspre Bușteni.
Ca alternativă, se poate ajunge spre Sfinx și Babe și cu mașina. Din DN 71 (Târgoviște–Sinaia) în apropiere de limita dintre județele Prahova și Dâmbovița, se desprinde controversatul DJ 713 „Transbucegi”, care șerpuiește prin Parcul Natural Bucegi, cu curbe și priveliști amețitoare, până la cabana Dichiu. Aici se bifurcă, spre cabana Piatra Arsă (DJ 713) și spre stațiunea turistică Peștera – Padina (DJ 713A), cu punct intermediar Lacul Bolboci. Pentru platoul Bucegi ia ca reper pe hărțile GPS cabana Piatra Arsă.
Fără număr...
Drumul spre Piatra Arsă (numit și Drumul Babelor) este de un pitoresc aparte și, deși asfaltat, trebuie parcurs cu atenție, fiind îngust și foarte circulat, mai ales în sezonul cald și mai ales în weekenduri.
Pe măsură ce te vei apropia de cabana Piatra Arsă vei observa din ce în ce mai multe mașini parcate pe marginea drumului, pentru că deși s-a făcut drum pentru a facilita accesul mașinilor în zonă, nu s-a implementat și vreo soluție pentru parcat. Așa că, parchează și tu unde găsești loc, astfel încât să nu încurci circulația; măcar este gratuit... 🙄
Însă va trebui să plătit tariful de vizitare a Parcului. Asta se poate face fie la rangerii care de obicei așteaptă acolo, fie online, vei găsi inclusiv panouri cu coduri QR pentru plată. E 10 lei/pers. Păstrează tichetul dacă ai de gând să revii în următoarele trei luni, căci aceasta este perioada de valabilitate a taxei.
Cabana Piatra Arsă.
De la cabana Piatra Arsă urmează traseul marcat Bandă Galbenă care duce la cabana Babele și apoi la Sfinx, după o oră și un pic de urcare ușoară. Această porțiune (chiar și mai sus, până la Vf. Omu) poate fi parcursă de experimentați și cu bicicleta, bineînțeles, adecvată pentru munte și, eventual, electrică. 😉
După ce te saturi de admirat din toate unghiurile formațiunile pline de mister de pe platou, dacă ești bine echipat și te ține încă vreo patru ore și jumătate de drum (dus-întors) poți urca până pe Vârful Omu, la 2.507 m. Dacă nu, întoarce-te la mașină (sau la telecabină), cât încă te distrezi 😊
Intrarea pe „promenada” Bandă Galbenă.
Pe platoul Bucegi se poate ajunge și în drumeții, cel mai cunoscut traseu fiind cel marcat Cruce Albastră care unește stațiunile Bușteni și Peștera. Din Bușteni, se urcă pe Jepii Micii, un traseu dificil, de aprox. 4,5 ore. Din poiana cabanei Peștera (un pic deasupra stației telecabinei Peștera) se urcă într-un traseu ușor-mediu de aprox. 2 ore.
Pe Jepii Mici, unul dintre cele mai provocatoare trasee montane din România.
Acum că am stabilit cum putem ajunge pe platoul Bucegi, să vorbim un pic și despre „vedetele” lui.
Babele sunt niște formațiuni stâncoase, niște „ciuperci” din piatră, formate prin acțiunea vântului, a precipitațiilor și a fenomenelor îngheț-dezgheț, în timpul ultimelor 2 milioane de ani, asupra structurilor geomorfologice specifice acestei zone – Conglomerate de Bucegi, respectiv Gresii de Babele.
Cea mai cunoscută legendă a Babelor este legată de Baba Dochia, un personaj din mitologia românească. Păcălită că a venit primăvara, și-a luat turma de oi și a început să urce pe munte, soarele puternic făcând-o să-și lepede pe rând cele nouă cojoace cu care era îmbrăcată. Însă pe platoul din Bucegi vremea se strică brusc și se răcește dramatic (nu doar în legendă ci, frecvent, și în realitate) iar Baba Dochia îngheață alături de câteva dintre mioarele ce o însoțeau, rămânând așa până în zilele noastre.
Babele din Bucegi.
Despre Sfinx sunt și mai multe mituri, legate fie de asemănarea, vizibilă dintr-un anumit unghi, cu un craniu uman misterios, fie de încărcături energetice speciale atribuite zonei, fie de vechi legende care îl descriu ca simbol sacru venerat de vechii daci ca parte a cultului lui Zalmoxis. Cert este că denumirea de Sfinx este de dată relativ recentă, prima mențiune sub acest nume fiind făcută în perioada interbelică, un articol publicat în revista Buletin Alpin vorbind despre asemănarea lui cu celebrul Sfinx din Egipt.
Unii îl mai numesc și Sfinxul din Carpați. Un pic eronat, pentru că în munții României mai sunt și alte formațiuni cu acest nume, cel mai aproape fiind Sfinxul Bratocei, din munții Ciucașului.
Sfinxul, privind spre vf. Omu.
La fel ca și surorile lui aflate un pic mai jos, Sfinxul din Bucegi este format tot prin eroziunea Conglomeratelor de Bucegi. Unele teorii spun că și oameni preistorici au intervenit asupra lui, accentuându-i trăsăturile astfel încât să semene mai mult cu un chip supraomenesc, obiect al unor religii străvechi. Lucru care se pare că s-a întâmplat peste tot în lume, în Americi, în Africa.
Vedere dinspre Sud, dintr-un unghi mai puțin cunoscut.
Din punct de vedere administrativ, cele două formațiuni din Bucegi se află în județul Dâmbovița, pe teritoriul comunei Moroeni. Dar datorită apropierii de limita cu județul Prahova și faptului că marea majoritate a vizitatorilor urcă la ele cu telecabina din Bușteni, mulți le asociază cu această stațiune.
Interesant e că cele două județe și-au disputat în justiție „posesia” Sfinxului și a Babelor, luptă terminată cu decizia din 2022, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în favoarea Dâmboviței. Înainte de a urca verifică temeinic prognoza meteo. Și echipează-te corespunzător, ca pentru o drumeție, chiar dacă urci cu telecabina. Chiar dacă la stația de sosire a telecabinei e posibil să găsești câte ceva de-ale gurii, sfatul nostru e să îți iei de jos apă și gustări, mai ales dacă ai de gând să petreci mai mult timp pe platou.