Address

Sighișoara, România

Sighișoara - Perla Transilvaniei - cum probabil deja știi că-i supranumită urbea, e printre puținele orașe-cetate locuite din Europa (centrul istoric este inclus în patrimoniul Mondial UNESCO). Așadar dacă te-a tentat vreodată ideea de a urmări îndeaproape universul Evului Mediu, îți recomandăm să cercetezi străduțele înguste și pietruite ale burgului (că tot veni vorba, piatra cu care sunt pavate are o provenienență interesantă, că nu degeaba se spune că în Sighișoara calci pe istorie, dar ajungem și acolo cu povestea, să o luăm ușor-ușor).
Documentar, localitatea este atestată în anul 1280 sub numele de Castrum Sex, iar în 1298 sub numele de Schespurch (purch = burg). Forma românească de Sighișoara apare în scris, într-un document semnat de Vlad Dracul în anul 1431.
Despre originea numelui există măcar două teorii: castrum, purch, burg înseamna cetate; sex - în latină înseamnă cifra șase, deci ar putea însemna „a șasea cetate”; dar s-ar putea, de asemenea, să fie și schäs sau shes - Şaeş - numele apei ce odinioară trecea prin zonă - în acest caz ar putea fi vorba despre Cetatea de pe Şaeş. 

Sighișoara este dispusă pe două niveluri: Orașul de sus, unde se află cetatea și Orașul de jos ce s-a dezvoltat începând cu secolul al XVI-lea
Centrul medieval al Sighișoarei (Orașul de Sus) s-a păstrat în întregime intact; printre celebrele case – unele ale unor simpli meșteșugari, altele ale unor familii de vază – nu s-a inserat nicio construcție modernă, așa cum s-a întâmplat în alte locuri. Și în Orașul de jos s-au păstrat case vechi și frumoase. Piața Hermann Oberth, fosta Marktplatz, fost centru civic și comercial al Orașului de jos, păstrează încă perle arhitectonice incontestabile. Hermann Oberth (1894-1989) om de știintă celebru la nivel mondial: inventatorul motorului de rachetă; unul dintre părinții fondatori ai astronauticii .

Situată în partea centrală a țării - distanțele până la principalele localități nu sunt prea mari: 297 km până la București, 120 km până la Brașov, 156 km - Cluj-Napoca, 67 km - Sibiu, 54 km Târgu Mureș, 40 km – Odorheiul Secuiesc. Cel mai apropiat aeroport e cel de la Târgu – Mureș. Orașul este deservit atât de autogară (cu numeroase curse), cât și de gara ce se află la capătul nord-estic al liniei de cale ferată Sibiu-Agnita. Astfel ai toate căile necesare de a ajunge în Sighișoara.

Așadar după ce ai ajuns în Sighișoara și ai străbătut Orașul de jos, poți parca cu 2,5 lei/ oră. În zilele mai puțin aglomerate găsești loc chiar în parcarea din Piața Hermann Oberth. În cetate, cu mașina, au acces doar riveranii; din punctul nostru de vedere e păcat - uneori incomodează, alteori strică tabloul unic, dar e numai o părere personală. Odată parcată mașina, ai liber la explorat! ... și pornești agale pe străduța ce-ți conduce pașii către turnul etalon – Turnul cu Ceas ce deja îți fură privirea și te cheamă-n fortăreață. 

Cetatea Sighișoara, ridicată în 1191 de coloniștii sași pe un deal de pe malul stâng al Târnavei Mari, păstrează întocmai elementele universului medieval.
Aici s-au conservat ireproșabil o mare parte din fortificațiile ce alcătuiau sistemul defensiv al burgului. În acest loc sălășuiau meseriașii, cărora le revenea obligația de a susține material biserica și sistemul defensiv al cetății. Cele mai bogate bresle aveau datoria să apere și să întrețină câte un turn și o porțiune din zidul de incintă (mai multe despre îndeletnicirile vremii poți afla vizitând Casa Breslelor). Pe o lungime de 920 m, Dealul Cetății este înfășurat de vechile ziduri, prevăzute odinioară cu 14 turnuri de apărare, din care azi mai stau în picioare doar 9 (Turnul Cizmarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul Frânghierilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Tabăcarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Fierarilor și Turnul cu Ceas. Turnurile ce au fost distruse sunt: Turnul Giuvaergiilor, Turnul Pescarilor, Turnul Lăcătușilor și Turnul Dogarilor și Turnul Țesătorilor - dărâmat în 1858, pietrele sale s-au transformat în pavaj pentru Cetate.
 ...dar să o luăm cu începutul periplului.
 Până să treci de cele două curți interioare de protecție, element tipic Turnului cu Ceas, vezi pe stânga coridorul femeilor bătrâne – (ce avea misiunea de a face mai ușor, în timpul iernii, urcușul în cetate), iar in partea dreaptă o celulă tăiată-n zid - este locul unde stăteau cei ce urmau a fi executați. 

Intri apoi pe sub arcadele bătrânului Turn cu Ceas – Turnul orelor cum mai este numit - în Piața Muzeului, iar de aici ți se deschide o veche lume-nouă. Lângă Turnul cu Ceas - actual Muzeu de Istorie (despre care vom povesti într-un material dedicat și pe care îți recomandăm să-l vizitezi fie și pentru minunata priveliște de la ultimul nivel) se așterne Biserica Mănăstirii (la data documentării aflată în restaurare). În spatele Turnului cu Ceas ai posibilitatea de a privi de pe o platformă amenajată cu bănci priveliștea Orașului de Jos. 

Piața Centrală a cetății - acolo unde altădată se judecau procesele și aveau loc execuțiile; unde se afla stâlpul infamiei (de care erau legați cu o piatră de șase kilograme atârnată de gât - răufăcătorii) - în prezent este înțesată de terase, iar în locul stâlpului groazei acum domnește un copac. Din această locație poți da o tură cu trenulețul de agrement pentru a cunoaște împrejurimile în aproximativ 15 minute: vei putea vedea Orașul de jos și exteriorul cetății – 10 lei te va costa să ocupi un loc, iar pentru copiii sub trei ani este gratuit. O altă variantă ar fi tuk-tuk-ul (cu doar două locuri) biletul e 20 lei pentru adulți și 10 lei pentru copii.
Și dacă nu te zăbovești la vreo terasă, treci deja pe lângă vestitele construcții Casa cu Cerb, Casa Vlad Dracul, Casa Venețiană, după care te aventurezi pe îngustele străduțe pavate ce șerpuiesc în pantă abruptă.
Mergi pe lângă antice case cu fațade în culori pastelate și obloane de lemn; cu felinarele pe sub care treci și-ți întregesc plăsmuirea uimitorului univers de altădată.

Să știi că locuințele astfel clădite aveau un scop precis. Înalte, cu ferestre aproape pătrate și mici, cu fațada îngustă încât să poată servi ca loc de refugiu și apărare. Acoperișul în formă de foișor, ce iese uneori spre stradă (celebrii ochi erau adevărate guri de tragere) e în așa fel construit, încât de sus, intrarea să fie ușor de supravegheat și la nevoie se luau măsuri împotriva celor nepoftiți.
Strada (largă a) Școlii te va conduce către Scările Școlarilor. Vei urca 175 de trepte, ferit de soare sau de ploaie, pentru a ajunge în cel mai înalt punct al cetății. În acest loc este amplasată Școala din Deal și Biserica din Deal ( sec XIV) valoros monument arhitectonic, Cimitirul din Deal și unul dintre turnuri - cel al Frânghierilor - singurul locuit în prezent.
De aici poți coborî de-a lungul vechilor ziduri (sec XIV) către Turnul Măcelarilor și cel al Cojocarilor.
Cea de-a doua poartă de intrare în cetate, cea vestică, este vegheată de masivul Turn al Croitorilor, străbătut la bază de două ganguri paralele. Recomandăm să te plimbi pe străduțele înguste ale cetătii medievale în pantofi comozi și cu aparatul foto aproape, nici un binoclu nu ar strica. Din păcate foarte multe detalii pentru necunoscători n-ai să găsești, iar eventualele indicații sunt prea sus, ori cu zgârcenie expuse, de-a dreptul imposibile pentru cei de o anumită vârstă ori pentru purtătorii de ochelari.
Ca un sfat încearcă să mergi oarecum roată, urmărind zidurile cetății (din păcate nu există o semnalizare a traseului) și ai să cuprinzi astfel aproape toate turnurile; inclusiv pe cele vizitabile: Turnul cu Ceas și Turnul Fierarilor.

Puncte de belvedere - în afara celor amintite - ai să mai găsești în piața Petöfi Sándor (1823- 1849 ilustru poet maghiar) de lângă Biserica romano-catolică (aici poți vedea și Turnul Cizmarilor), locul de promenadă din spatele Primăriei, ori aleile pietruite ce șerpuiesc spre Orașul de jos. 

Acest muzeu viu, cum pe bună dreptate îl numesc unii, ne-a obișnuise în trecut ca în ultima săptămână din luna iulie, să-și umple străzile de culoare. Saltimbanci, domnițe și cavaleri în costume de epocă reînviau atmosfera veacului de mijloc timp de trei zile pe parcursul Festivalului de Artă Medievală. Astăzi doar vreun trubadur răzlet mai aminteste de ambianța ce-o așteptăm cu toții să revină.
De suveniruri n-ai să duci lipsă, căci mărginesc străduțele cu tot felul de variante mai mult sau mai puțin tradiționale. Iar dacă tot veni vorba de amintiri: la plecare, dacă ți-ai obișnuit retina cu turnurile ce le-ai scrutat în zare, lângă terasa restaurantului Lounge Concordia găsești un dispozitiv cu ajutorul căruia îți poți „manufactura” singur (contra sumei de 5 lei) un turn ce-ți încape-n buzunarul de la piept.
De ți s-a deschis pofta de vizitat să știi că în proximitate mai poți vedea: Turnulețul La Chip, Biserica Leproșilor, Catedrala Ortodoxă, Biserica Cornești. Cât despre excursii scurte în împrejurimi: la 6 km de Sighișoara ajungi la Albești - „Casa memoriala „Petofi Sandor”, la 9 km de Sighișoara se afla comuna Șaeș unde se găsește o biserică monument de arhitectură, tot la aproximativ 9 kilometri se află comuna Daneș cu mai multe puncte de atracție printre care castelul Criș Bethlen, la 20 km de Sighișoara, în comuna Saschiz , descoperi cetatea țărănească și biserica fortificată. 
Ce merită să vezi
Unde mănânci bine în Sighişoara

Alte sugestii

Târnăveni
Târgu Mureş