Valea Ghimeşului
Carpații Orientali din Transilvania. Sau Munții Ciucului. Granița dintre județele Harghita și Bacău. Pasul Ghimeș sau Valea Ghimeșului. Sau Ghimeș de Sus, Ghimeș de Jos și Ghimeșul Mare. Oficial – Lunca de Sus, Lunca de Jos (în prezent parte a județului Harghita) și Ghimeș-Făget (arondat administrativ din 1956 județului Bacău) - o anomalie din perioada comunistă: singura comună din regiunea istorică şi culturală Transilvania care face parte administrativ din Moldova 😦
Indiferent după ce nume le-ai identifica, munții aceștia, comunele și cătunele împrăștiate pe văi, apele, arborii alcătuiesc o zonă de o frumusețe nemărginită, ce are în spate o istorie zbuciumată, pe care curgerea nesfârșită a vremii o mai lasă să se întrezărească în ridurile aspre ale unui bătrân, în zgomotul tălăngilor pe fânețe, într-un acoperiș de șindrilă ori într-o bornă de piatră ce marchează un eveniment important.
Indiferentă la detalii administrative, geografia ne spune așa: văi cu ape limpezi, versanți brodați cu cele mai frumoase, bogate și variate biologic fânețe și pășuni, munți cu muchii domoale, vârfuri ascunse în cețuri și ploi.
Sute de tipuri de flori, specii rare de plante și animale. Pajiști și fânețe pe care vin să le studieze biologi din străinătate (în încercarea de a recupera ceea ce țările lor au pierdut dar noi încă mai avem, pe alocuri). Pe pajiștile înalte s-a constatat cea mai bogată biodiversitate din Europa, cu 85 de specii pe o suprafață de numai 16 mp., inclusiv specii protejate, plante din vremea dinozaurilor.
Dar și viituri care iau poduri, erodează drumuri și inundă curți.
Istoria ne povestește despre Linia defensivă Árpád din Al Doilea Război Mondial, despre Granița de 1000 de ani, fostul punct vamal de pe granița dintre Moldova și Transilvania (Imperiul Austro-Ungar), cetatea Bagolyvár, prigoana sașilor care au refuzat să presteze serviciul militar în slujba Mariei Tereza a Austriei.
Și elementul comun, unic, liantul care le adună și le ține pe toate la un loc – oamenii.
Ceangăii – cu strămoși încercați de vremuri, naufragiați ai istoriei, astăzi păstrători ai culturii populare, fermieri, gospodari de soi. „Ceangău” înseamnă „cel care a plecat, a părăsit comunitatea”. Ceangăii din zona Ghimeș au ajuns aici fugind de obligația serviciului militar; sunt vorbitori de limba maghiară; au o cultură populară arhaică, cu elemente de Ev Mediu, port cu influențe mixte moldovenești (adoptate, se spune, pentru a induce în eroare urmăritorii) și ungurești, muzică și dansuri populare cu straturi arhaice maghiare dar și cu note moldovenești.
Dansuri ceangăieşti
Formarea comunității a debutat în zona unde astăzi se află biserica din satul Ghimeș. Comunitatea a tot crescut și s-a extins și pe pământurile învecinate. De sute de ani lucrează pământul preponderent în mod tradițional, fapt fericit, care duce la păstrarea biodiversității. Ocupații și meșteșuguri transmise în familie, din tată-n fiu. Proprietarii de turme și cirezi încă le mută vara sus în munte pentru pășunat. Cositul e un meșteșug pe care băieții îl învață în adolescență dar din păcate din ce în ce mai puţini îl practică. Localnicii cunosc natura, plantele, pământul, pietrele.
Comunitatea e așezată pe văi, fiecare cu numele ei, pe care și l-a luat fie de la pârâul care a creat-o, fie de la familia care s-a așezat acolo la început – Valea Boroș, Valea Rece, Valea Ugra, Valea Gârbea sau Valea lui Antaloc. Fiecare familie deține un versant acoperit de pășune, pe care unii cresc animale și fac brânză după metode tradiționale.
Plimbare cu căruţa pe Valea Gârbea
O lume totuși în schimbare, în care cositul manual a început să fie înlocuit cu cel mecanizat; agricultura tradițională pierde teren în fața celei intensive; numărul cirezilor a scăzut iar cel al pensiunilor crește. Populația este îmbătrânită și mulți tineri au plecat.
Autoritățile sunt axate pe dezvoltarea comunității și pe încurajarea antreprenoriatului. Au înființat centru de informare turistică, unde nu găsești doar informații ci poți chiar să organizezi excursii la obiective din zonă. Pot fi aflate mai multe informaţii (tel. 072121748, zilnic 08-20) de la referentul turistic Prezsmer Fülöp; la cerere (contracost), acesta asigură şi ghidaj în zonă pentru grupuri de turişti.
Producătorii de brânză aplică norme de igienă comunitare și își vând produsele la magazin sau la pensiuni. Laptele este colectat și dus la fabrica locală. Unii (puțini) dintre tinerii plecați în străinătate s-au întors și investesc în locurile unde își au rădăcinile. Casele vechi sunt restaurate și deschise pentru turiști. Sperăm că dorința de creștere economică nu va fi atinsă cu prețul distrugerii naturii și a biodiversității. Durabilitatea și sustenabilitatea modului de viață tradițional sunt în mâna decidenților, a localnicilor dar și a consumatorilor, deci a noastră, a tuturor.
Mergi pe Valea Ghimeşului, ai ce face acolo!
Ne-a făcut mare plăcere să răspundem invitaţiei făcute de câţiva oameni inimoşi din zonă să documentăm atracţii care merită văzute şi locuri unde merită să mergem. Le vom prezenta aici astfel încât Valea Ghimeşului să îţi rămână frumos în memorie, ţie, călătorule prin România.
Ce să faci şi ce să vezi pe Valea Ghimeşului
Tururi, drumeţii, atracţii, experienţe ... află ce trebuie să ai în vedere atunci când eşti pe Valea Ghimeşului!
UNDE DORMI în VALEA GHIMEŞULUI
PENSIUNEA SKI GYIMES 🌸🌸🌸
Fie iarna, pentru ski, fie vara, pentru alpine coaster, va fi numai bine aici dacă vrei să fii la un pas de acţiune - cazare decentă, mâncare bună, atmosferă de cabană...
UNDE MĂNÂNCI în VALEA GHIMEŞULUI
CSILLAG
Plasat exact pe drumul principal, cu parcare încăpătoare și terasă drăguță, restaurantul Csillag este o opţiune bună pentru un popas de mâncare bună. Aglomerat în sezon, nu e pentru cei foarte, foarte grăbiţi...
ACTIVITĂŢI & EXPERIENŢE în VALEA GHIMEŞULUI
ALPINE COASTER SKIGYIMES
Cu siguranţă, este cea mai apreciată experienţă pe Valea Ghimeşului, dovadă fiind coada la care va trebui să stai, mai ales în weekendurile din sezonul de vară...
