Tinovul Mohoș

Vizitarea unei mici părți din această lume „din altă lume” este posibilă printr-un singur punct de acces, orice altă cale de acces fiind interzisă și putând fi periculoasă. Tinovul poate fi vizitat doar în timpul programului de vizitare, pe un traseu bine stabilit, amenajat cu podețe din lemn, care te poartă șerpuit printre ochiuri de lac și plante „ciudate”, neobișnuite pentru climatul nostru. Pentru siguranța atât a vizitatorilor, cât și a tinovului, traseul este protejat de un gard electric. Atenție să nu atingi firele gardului, deoarece contactul cu acestea produce un șoc electric puternic.
Intrarea în Tinovul Mohoș se află la aproximativ 300 de metri de parcare, în direcția opusă Lacului Sfânta Ana. Înainte de a porni spre tinov, merită să te oprești la Centrul de Vizitare, unde expoziția și filmul de prezentare te va ajuta să descoperi povestea acestui loc și să înțelegi mai bine valorile naturale pe care urmează să le întâlnești. 
Taxa de acces în rezervație: 46 lei/adult, respectiv 36 lei/elev 15-18 ani sau student, 32 lei/copil (5-14 ani). Sunt disponibile și pachete pentru familii, de la 113 lei (2 adulți + 1 copil) până la 275 lei (4 adulți + 4 copii). În cazul grupurilor de min. 8 persoane, biletul costă 30 lei/elev sau student, respectiv 41 lei/adult, cu acces gratuit pentru profesorul însoțitor sau ghid. Biletele cumpărate online sunt un pic mai ieftine.
În prețul biletului sunt incluse:

Persoanele cu dizabilități, precum și copiii sub 5 ani beneficiază de bilete de vizitare gratuite. În cazul persoanelor cu dizabilitate gravă, gratuitatea se acordă și însoțitorului legal. Traseul de vizitare al Tinovului Mohoș este accesibil și persoanelor care se deplasează în scaun rulant, fiind însă recomandată o atenție sporită pe parcurs. Pentru copiii foarte mici, vizita este posibilă, dar, având în vedere specificul și complexitatea acestui habitat natural, experiența s-ar putea să nu fie la fel de captivantă ca pentru copiii mai mari sau pentru adulți.

*click aici pentru a vedea toate informațiile legate de taxe acces.
Taxele contribuie la întreținerea rezervației și a facilităților pentru vizitatori, angajați etc.. 

Oficial, Tinovul Mohoș este deschis pentru vizitare în perioada 1 aprilie – 30 octombrie. În funcție de condițiile meteorologice și de starea traseului, perioada de vizitare poate fi însă prelungită atât timp cât condițiile permit accesul în siguranță. Eventuala închidere a tinovului va fi anunțată din timp de administrație prin canalele sale de comunicare, precum și la fața locului.
Programul zilnic de vizitare este între orele 09:00 și 19:00, cu ultima intrare la ora 18:30.
Vizitarea Tinovului Mohoș se poate face liber, pe traseul amenajat, fără obligativitatea participării la un tur ghidat. Pentru cei care doresc să descopere mai în profunzime particularitățile acestui habitat, există și posibilitatea unei vizite ghidate, oferită ca serviciu separat, la tariful de 350 lei/grup. Vizita ghidată poate fi solicitată la Centrul de Vizitare, în funcție de disponibilitate.
Tinovul Mohoș poate fi vizitat exclusiv pe jos. Serviciul gratuit de transport este disponibil doar în direcția Lacului Sfânta Ana și este destinat persoanelor cu nevoi speciale (persoane cu dizabilități, vizitatori cu vârsta de peste 65 de ani, femei vizibil însărcinate și copii sub 5 ani).

Deplasarea pe ponton este necesară deoarece „pământul” dintre cele două ochiuri de lac ce pot fi vizitate e ud și moale, ca un burete. Lacul inițial avea 60 m adâncime, acum are 22. Ochiurile de lac sunt locurile unde în prezent se mai poate vedea apa lacului inițial. Apa este pe toată suprafața turbăriei dar nu se vede din cauza turbei și a vegetației crescute deasupra. În 1864, când locul a fost introdus în lumea științei, erau peste 220 ochiuri de lac; astăzi mai sunt doar vreo 20, din care 15 sunt cartate.

Dacă o mlaștină obișnuită se formează de la fundul lacului spre suprafață, prin depuneri și aluviuni, cu turbăria este invers: mușchiul de turbă crește deasupra apei, ani la rând se îngroașă și, strat cu strat, avansează de sus în jos, spre fundul lacului. În același timp absoarbe apa lacului. Apa nu este eliminată, ci rămâne în turbă, ca într-un burete. Dacă nu crezi, poți să faci câteva sărituri, și o să vezi cum se formează valuri pe suprafața apei.

Apa din lacuri este acidă, cu un pH cuprins între 3.1 - 6.5, are culoare aproape neagră și vizibilitate zero. Nu trăiesc pești.
În schimb, zona le place și urșilor, căci pe tinov găsesc afine, merișoare; dar evită prezența omului. 😊

În mijlocul turbăriei/lacului stratul de turbă este subțire, de doar câțiva centimetri; la margine însă devine mai compact și ajunge până la cel puțin 10 m. De accea, la un moment dat pontonul se termină iar vizita se desfășoară în continuare „cu picioarele pe pământ”.

Solul este sărac în minerale; de fapt el reprezintă sub 1% în turbă; parte din nutrienți plantele și-i iau din aer, prin intermediul vaporilor de apă, prin frunze. Spre marginile turbăriei însă proporția crește, sunt prezente mineralele și nutrienții necesari creșterii arborilor la dimensiuni normale. Toate aceste detalii speciale nu au ferit însă arborii de boli, pinii fiind (la data documentării) afectați de un dăunător imposibil de îndepărtat, fapt care face ca peisajul să pară pe alocuri apocaliptic (insecta a atacat multe păduri de pin din Europa și singura soluție a fost incendierea controlată a zonelor; asta nu se poate face însă aici, fiind vorba de o rezervație).

Deși în trecut s-a încercat exploatarea turbei, tinovul a scăpat de distrugere (datorită faptului că apa din turbă se evaporă foarte greu), rămânând cel mai sudic loc cu specii de plante și microclimă tundriană, asemănătoare tundrei siberiene, printre puținele tinovuri din Europa centrală și de est dar unic prin prisma formării lui.

Privește cu atenție dealurile din jurul tinovului. Ele sunt pereții craterului! Se poate observa o porțiune lipsă; aceea s-a dizlocat și a alunecat în lac când a avut loc erupția de la Sf. Ana. Merge un mic exercițiu de imaginație? 😉
Dintre curiozitățile locului:
• rozmarinul de tundră – plantă atât de otrăvitoare încât până și mierea produsă de albine din florile ei conține andrometoxină; 
• afinul negru – renumit pentru conținutul de luteină, care îl face o plantă foarte bună pentru vedere;
• roua cerului – plantă care și-a dezvoltat un mecanism de apărare împotriva înghețului: toamna seva se retrage în rădăcină (astfel nu îngheață), planta se usucă în totalitate, iar primăvara seva urcă din nou în plantă și aceeași frunză/plantă înverzește și își continuă viața;
• aproape de baza versantului s-a format un “inel umed” - un cerc de pini care înconjoară tinovul și reține căldura acumulată în timpul zilei; noaptea, când vine aerul rece, se formează condens, care udă suprafața turbăriei, asigurând umiditatea necesară între ploi.

Dacă ți se face foame și nu ai venit cu nimic în rucsac, găsești în zona parcării minuturi și ceva băuturi. Și ca să ții minte excursia, poți să-ți găsești și un suvenir drăguț la magazinul dedicat. Și dacă vrei, poți înnopta în mașină cau camper, în parcarea cu program de noapte - află mai multe în recomandarea Lacul Sf. Ana.

În ceea ce privește comerțul, s-a pus la dispoziție strictul necesar, din raționamente de protejare a mediului.