Regina Maria a României și reședința regală de la Bran

Expoziția „Regina Maria a României și reședința regală de la Bran” este deschisă în perioada 29 octombrie 2024 – 31 martie 2025, cu acces inclus în prețul biletului de vizitare la Muzeul din Bran. Sunt valorificate piese din colecția regală (vase de ceramică, un mojar de bronz, sfeșnice de argint, un ceainic metalic, cărți, un vas rusesc tip Kovsch, piese de artă populară, o icoană pe sticlă, o cruce, un potir și un disc), obloane de fereastră pictate cu stemele personale ale reginei Maria a României, imagini de epocă cu interioare, exterioare ale Castelului Bran, cu portrete ale suveranei, ale unor oaspeți preferați ai reginei Maria a României sau ale personalului castelului.

La 1 decembrie 1920, autoritățile orașului Brașov donează Castelul Bran reginei Maria a României în semn de prețuire pentru aportul adus de suverană la înfăptuirea Marii Uniri.

Sub coordonarea arhitectului-şef al Casei Regale, Karel Zdenĕk Líman, care a condus lucrările de restaurare și amenajare ale Castelului Bran, edificiul s-a transformat într-o frumoasă reşedinţă de vară, cu apartamente pentru familia regală, pentru oaspeţi şi pentru personalul de serviciu, cu Sufragerie Regală, Salon de Muzică, precum şi cu dependinţe. Regina Maria a României îl aprecia foarte mult pe arhitectul ceh Karel Zdenĕk Líman, care se stabilise la castel, considerându-l foarte talentat, fără de care nu ar fi reuşit niciodată să aranjeze aşa bine Branul, fără a-i strica stilul.

Pentru regina Maria a României camerele din castel erau „odăi româneşti” decorate în plus cu acel ceva fără nume, care a devenit stilul Regina Maria, un stil original de decorare obţinut  prin combinare de alte stiluri. Arta populară românească şi străină, alături de arta cultă europeană și arta orientală au reprezentat deopotrivă surse de inspiraţie în selectarea pieselor pentru odăile din castel. În Castelul Bran, regina Maria a României avea trei încăperi preferate: Salonul Galben, dormitorul său și Salonul de Muzică. În unele spații, cum ar fi apartamentul principesei Ileana și cel al principelui Nicolae, Karel Zdenĕk Líman a conceput un mobilier în stil Bran, realizat din brad sculptat, ars și băițuit.

Adeseori suverana avea şi oaspeţi care se bucurau de atmosfera deosebită a locului. De obicei regina Maria a României îşi lua copiii la reședința regală de la Bran, prietenii lor sau prieteni mai tineri care nu vedeau decât virtuţile unui astfel de habitat mai neobişnuit, construit pe o stâncă. Printre companiile cele mai dragi reginei se numărau și pianista Cella Delavrancea, precum şi Elisa Brătianu care o ajuta foarte mult la amenajarea grădinilor. La Casa de Ceai era invitat adeseori pentru a lua ceaiul, doctorul Aurel Stoian, primar al Comunelor Brănene. Pe pictorița Elena Popea, care a realizat o serie de lucrări la Castelul Bran, regina Maria a României o vizita la Bran, în casa acesteia din satul Poarta.
Generalul Eugen Zwiedineck, secretarul particular și aghiotantul reginei Maria a României, o însoțea adeseori pe suverană la reședința regală de la Bran. Castelanul Constantin Soare avea atribuții administrative la Castelul Bran, fiind și șofer al suveranei, iar Lăzărica Soare, soția lui Constantin Soare, a lucrat la bucătăria castelului.   

Deşi era protestantă, regina Maria şi-a amenajat în castel, în anul 1927, ca loc de rugăciune, o mică capelă ortodoxă, iar la poalele Muntelui Măgura, în apropierea Castelului Bran, a fost adusă în anul 1932, o biserică de lemn din satul Luieriu de pe Valea Mureșului.