Târgu Mureş
Baza urbei a fost pusă cu multe secole înainte de Christos; săpăturile făcute au scos la iveală o multitudine de obiecte vechi care dovedesc că în sec. X-IX a.Chr. multe așezări se aflau pe locul unde se întinde astăzi orașul Târgu Mureș.
Cei mai vechi locuitori, pe care îi putem cunoaște, conform documentelor, sunt Thracii (X-IX a.Chr), peste ei vin Scythii (sec al VII-lea a.Chr.), apoi locul lor îl iau Dacii, care în sec II d.Chr. își măsoară forțele cu legiunile romane.
Pe acest teritoriu s-au oprit și și-au întemeiat vetre primitive: goți, huni, gepizi, etc. care au dat năvală asupra pământurilor mănoase din Dacia Fericită.
După dispariția popoarelor barbare, românii părăsesc ascunzișul munților așezându-se la șes, unde refac construcții și încep o viață nouă, simplă de agricultori, păstori, pescari.
Conform scrierilor, în sec. XI-XII se revarsă în Ardeal ungurii; păzitori la granița de Răsărit a Ardealului. Urmașii acestora sunt secuii.
Cei mai vechi locuitori, pe care îi putem cunoaște, conform documentelor, sunt Thracii (X-IX a.Chr), peste ei vin Scythii (sec al VII-lea a.Chr.), apoi locul lor îl iau Dacii, care în sec II d.Chr. își măsoară forțele cu legiunile romane.
Pe acest teritoriu s-au oprit și și-au întemeiat vetre primitive: goți, huni, gepizi, etc. care au dat năvală asupra pământurilor mănoase din Dacia Fericită.
După dispariția popoarelor barbare, românii părăsesc ascunzișul munților așezându-se la șes, unde refac construcții și încep o viață nouă, simplă de agricultori, păstori, pescari.
Conform scrierilor, în sec. XI-XII se revarsă în Ardeal ungurii; păzitori la granița de Răsărit a Ardealului. Urmașii acestora sunt secuii.
„Asserculis” îl numeau călugării dominicani, posibil după acoperișurile de scândură, pe care le aveau (în 1230) casele din Târgu Mureș (assercŭlum= grindă mică, stâlp). În unele scrieri apare sub numele grecesc „Agropoli”, iar în altele în varianta germana de „Neumarct”.
Cel mai vechi document în care se pomenește de „Novum Forum Siculorum”– „Târgul Nou al Secuilor” este din sec. XIV. Numele-i rămâne astfel până în 1370 când se schimbă în „Székelyvásárhely” - „Târgu Secuiesc” denumire menținută timp de secole până în 1616 când este scos din rândul târgurilor și declarat oraș regesc - devenind „Târgu Mureș” („Marosvásárhely”)
Cel mai vechi document în care se pomenește de „Novum Forum Siculorum”– „Târgul Nou al Secuilor” este din sec. XIV. Numele-i rămâne astfel până în 1370 când se schimbă în „Székelyvásárhely” - „Târgu Secuiesc” denumire menținută timp de secole până în 1616 când este scos din rândul târgurilor și declarat oraș regesc - devenind „Târgu Mureș” („Marosvásárhely”)
La început, orașul era mic și neînsemnat, dar situația geografică prielnică, belșugul pământului, viața comercială și industrială ce prospera (în sec. XIV) prin întemeierea breslelor, atrage locuitori, iar orașul devine capitala Secuimii și cel mai important centru politic din Răsăritul Ardealului. Una după alta, comunele din apropiere se contopesc cu orașul, dându-i astfel posibilitatea de înflorire.
Cu fiecare an ce trece orașul devine tot mai vestit, transformându-se din târgușorul (oppidum) de odinioară într-o citadelă demnă de văzut și ale cărei povești merită aflate.
Cu fiecare an ce trece orașul devine tot mai vestit, transformându-se din târgușorul (oppidum) de odinioară într-o citadelă demnă de văzut și ale cărei povești merită aflate.
Una dintre legendele urbane favorite este cea a Fântânii Cântătoare.
„Se pare că în locul Catedralei Buna Vestire – exista faimoasa Fântână Cântătoare a lui Bodor, clădită cam în anul 1810, care tot la câte 6 ore cânta, iar cântecul său se auzea până departe în satele vecine. Fântâna avea o cupolă și în vârful ei era statuia lui Apollo.
Autorul acestei fântâni a fost Petru Bodor – care încă de copil făcea pluguri, care, mori de cereale, iar mai târziu, ca elev, ceasornice. Tânăr fiind învață grădinăritul și apoi pleacă în străinătate unde vede fântâni cântătoare și după modelul acestora, o face și pe cea de la Târgu Mureș. În anul 1819, el este închis pentru falsificare de bani; osândit la moarte, înainte de execuție avu o singură dorință: să-și mai vadă o dată fântâna cântătoare. Dorința îi este îndeplinită, Bodor intră în fântână, de unde ia un șurub și de atunci ea nu a mai cântat vreodată.”
Povestea este adevărată, doar că Petru Bodor nu moare conform legendei, ci reușește să iasă din închisoare, pribegește prin țară și moare la Cluj. Iar cât privește cupola fântânii aceasta a fost distrusă, la 1836, de un vânt puternic și probabil tot atunci s-a stricat și mecanismul ce cânta.
„Se pare că în locul Catedralei Buna Vestire – exista faimoasa Fântână Cântătoare a lui Bodor, clădită cam în anul 1810, care tot la câte 6 ore cânta, iar cântecul său se auzea până departe în satele vecine. Fântâna avea o cupolă și în vârful ei era statuia lui Apollo.
Autorul acestei fântâni a fost Petru Bodor – care încă de copil făcea pluguri, care, mori de cereale, iar mai târziu, ca elev, ceasornice. Tânăr fiind învață grădinăritul și apoi pleacă în străinătate unde vede fântâni cântătoare și după modelul acestora, o face și pe cea de la Târgu Mureș. În anul 1819, el este închis pentru falsificare de bani; osândit la moarte, înainte de execuție avu o singură dorință: să-și mai vadă o dată fântâna cântătoare. Dorința îi este îndeplinită, Bodor intră în fântână, de unde ia un șurub și de atunci ea nu a mai cântat vreodată.”
Povestea este adevărată, doar că Petru Bodor nu moare conform legendei, ci reușește să iasă din închisoare, pribegește prin țară și moare la Cluj. Iar cât privește cupola fântânii aceasta a fost distrusă, la 1836, de un vânt puternic și probabil tot atunci s-a stricat și mecanismul ce cânta.
Între munții Gurghiului și cei ai Călimanului, se întinde o vale romantică, vegheată de munți încoronați de codri minunați. Prin această vale şerpuiește domol linia ferată ce leagă Ardealul de Moldova. Fiind situat central, Târgu Mureș a reprezentat în toate timpurile un însemnat punct economic și strategic, de aici se ramificându-se în toate părțile căi de comunicație ce-l unesc cu cele mai de seamă centre ale Ardealului: Alba-Iulia, Cluj, Sighișoara. Pe șoseaua ce merge pe Valea Nirajului, poți ajunge la vestita stațiune Sovata, iar șoseaua ce urcă pe Mureş te duce ori spre Moldova, ori spre Valea Oltului. Dacă alegi calea aerului, Aeroportul Internațional Transilvania este unul dintre cele mai importante din țară.
Așadar, când ajungi în Târgu Mureș, delimitat geografic de râul Mureș și superbul Platou Cornești, să știi că ești în cel mai mare oraș din județ, municipiul-reşedinţă. Și dacă n-ai să te simți zăpăcit de centrul impozant ce amintește de trecute epoci, ai să descoperi o așezare charismatică, ce forfotește-n limbi diverse, ca o adevărată urbe cosmopolită ce se găsește.
Lasă-te vrăjit de o aşezare îngrijită, elegantă, cu aer aristocrat, ce uimește prin abundența edificiilor religioase (ale diferitelor culte), prin construcții etalon și bijuterii arhitecturale; ori prin multiplele universităţi în varii domenii.
Indiferent dacă te-ai hotărât să practici turismul recreativ sau cel cultural – în Târgu Mureș ai ajuns tocmai bine. Oraşul Florilor, cum este supranumit, te invită să-l cunoști la pas; vezi doar că de te-ai hotărât să parchezi central o poți face pentru maxim 2 ore (în intervalul 08.00 - 18.00) și plătești prin SMS (valabil in orice retea) 3,15 ron - 30 min ; 5,25 ron - 1 oră.
Lasă-te vrăjit de o aşezare îngrijită, elegantă, cu aer aristocrat, ce uimește prin abundența edificiilor religioase (ale diferitelor culte), prin construcții etalon și bijuterii arhitecturale; ori prin multiplele universităţi în varii domenii.
Indiferent dacă te-ai hotărât să practici turismul recreativ sau cel cultural – în Târgu Mureș ai ajuns tocmai bine. Oraşul Florilor, cum este supranumit, te invită să-l cunoști la pas; vezi doar că de te-ai hotărât să parchezi central o poți face pentru maxim 2 ore (în intervalul 08.00 - 18.00) și plătești prin SMS (valabil in orice retea) 3,15 ron - 30 min ; 5,25 ron - 1 oră.
Poţi începe să cunoşti oraşul pornind din piaţa-nucleu, Piaţa Trandafirilor (denumită astfel datorită numeroşilor trandafiri ce o flanchează), de-a lungul căreia se regăsesc remarcabile clădiri istorice - prestigioasele obiective turistice cu care urbea se mândrește, pe drept cuvânt. Dacă ai să-ţi porneşti plimbarea din partea vestică a centrului, taman în capătul opus când ajungi, poţi zări o parte din zidurile cetăţii şi Biserica Reformată. Neapărat îi de urcat dealul până la cetate! Odată ajuns, vei găsi un interior frumos amenajat, cu alei, bastioane explorabile, ba chiar şi restaurante, terase şi coffee van-uri ce îţi pot astâmpăra foamea, ori setea.
Dacă doreşti ceva mai elaborat însă în materie culinară, nu-i bai, doar că trebuie să te întorci puţin pentru delicioasele meniuri. Piaţa Teatrului, Piaţa Trandafirilor, până-n Scările Racokzi şi zona Bolyai abundă de restaurante şi terase numai bune de aflat. Pe măsură ce ne vom documenta, le vom recomanda aici pe cele mai bune şi mai interesante! 😉
Dacă doreşti ceva mai elaborat însă în materie culinară, nu-i bai, doar că trebuie să te întorci puţin pentru delicioasele meniuri. Piaţa Teatrului, Piaţa Trandafirilor, până-n Scările Racokzi şi zona Bolyai abundă de restaurante şi terase numai bune de aflat. Pe măsură ce ne vom documenta, le vom recomanda aici pe cele mai bune şi mai interesante! 😉
Palatul Culturii, Biblioteca Teleki-Bolyai, Casa Teleki Domokos, Muzeul de Știinte ale Naturii, Muzeul de Etnografie, Palatul Primăriei sunt câteva dintre simbolurile ce trebuie trecute pe lista DE VĂZUT. Iar Scările Racokzi, Turnul Franciscanilor, Casa pe Arcade (ce în sec al XV-lea proteja pietonii de ploaie), Casa Kopeczi – Teleki – construită în 1554 – (cea mai veche casă cu etaj, se pare) pe lista curiozităților – (ce trebuie trecută tot pe lista DE VĂZUT🙂)
Și dacă lecțiile de istorie te-au istovit, te poți recrea într-un cadru natural, pe Platoul Cornești, despre care vorbeam încă de la început - un rai al locurilor de joacă pentru copii; tot aici ai să găseşti piste pentru biciclete și trasee pentru alergat și plimbat. Grădina Zoo aflată în vecinătate este una dintre cele mai mari din România şi se întinde pe 20 ha de pădure.
La câțiva kilometri de Corneşti – recomandăm pasionaţilor de călărie - hipodromul. Iar dacă punctul de belvedere de pe Platou nu a fost de ajuns pentru tine, şi vrei să vezi oraşul şi mai de sus, există varianta zborurilor de agrement.
În cazul în care vremea îți permite o baie și chiar plajă, iar tu nu preferi să te relaxezi activ, variante sunt: ori alegi unul din cele câteva centre SPA, ori complexul de agrement al oraşului (ce se întinde pe aproximativ 40 ha).
Și dacă lecțiile de istorie te-au istovit, te poți recrea într-un cadru natural, pe Platoul Cornești, despre care vorbeam încă de la început - un rai al locurilor de joacă pentru copii; tot aici ai să găseşti piste pentru biciclete și trasee pentru alergat și plimbat. Grădina Zoo aflată în vecinătate este una dintre cele mai mari din România şi se întinde pe 20 ha de pădure.
La câțiva kilometri de Corneşti – recomandăm pasionaţilor de călărie - hipodromul. Iar dacă punctul de belvedere de pe Platou nu a fost de ajuns pentru tine, şi vrei să vezi oraşul şi mai de sus, există varianta zborurilor de agrement.
În cazul în care vremea îți permite o baie și chiar plajă, iar tu nu preferi să te relaxezi activ, variante sunt: ori alegi unul din cele câteva centre SPA, ori complexul de agrement al oraşului (ce se întinde pe aproximativ 40 ha).
Fie că vorbim despre cultură, recreere, plimbări şi drumeţii în natură - Târgu Mureş le cuprinde pe toate şi ţi le oferă fix din inima Transilvaniei - cu farmecul caracteristic, încât nici nu ai ajuns bine, aici, că dorești deja să revii. 🤗
