Peştera Şugău

Peşteră / Voşlăbeni (HR)


Program

Închis
Vezi programul

Address

Comuna Suseni, România

Despre

Peştera Şugău, aflată la doar câţiva kilometri de DN 12 (care face legătura între Miercurea Ciuc şi Gheorgheni, apoi merge mai departe spre Cheile Bicazului), este o adevărată comoară cu care comuna Voşlobeni te aşteaptă, una dintre puţinele peşteri din Carpaţii Orientali.
Până şi drumul de la DN până în pădurea unde se află peştera este foarte pitoresc, cei aprox. 6 km pot şi făcuţi şi cu bicicleta sau pe jos, într-o agreabilă plimbare. Dacă mergi cu maşina, mergi cu atenţie, chiar dacă drumul este ok în mare parte, sunt unele porţiuni fooarte înguste!

Drumul de la Voşlobeni spre peşteră.

Există mai multe locuri unde se poate parca maşina, noi îţi recomandăm să o laşi un pic înaintea parcării de la foişor (care este foarte mică), în intersecţia de trei drumuri din poza de mai jos; de aici până la foişorul de pe pârâu vei avea foarte puţin de mers.

Locul unde ar bine să laşi maşina.

Deşi la prima vedere, în afară de cadrul natural extraordinar în care este amplasată nu pare să îţi ofere prea multe motive să o vizitezi („deh, e doar o peşteră ca multe altele din România"), peştera Şugău ascunde o grămadă de suprize. Plăcute.

Foişorul de pe pârâu.

În primul rând, traseul care urcă prin pădure de la micul foişor din lemn construit chiar pe un pârâu, până la cabana speologică şi apoi până la peşteră - te vei bucura de un aer ozonat, pe o cărare foarte bine amenajată şi vei fi însoţit permanent de cântecul păsărelelor (mai ales în sezonul cald). Din loc în loc vei găsi şi panouri informative care îţi vor face cunoştinţă cu flora şi fauna din zonă.👌

Urcarea spre cabana de cercetare speologică.

Apoi, oamenii - voluntari şi speologi - care în cadrul Asociaţiei Gyilkostó Adventure au reuşit să protejeze peştera de intervenţiile distructive ale vizitatorilor (care în trecut au lăsat urme adânci), să o cerceteze atent, să amenajeze un traseu de vizitare şi să pună astfel în valoare o atracţie naturală deosebită din judeţul Harghita. Bună treabă! Abel, ghidul-voluntar care ne-a însoţit a reuşit să ne introducă foarte bine în atmosferă, şi cu mici dificultăţi de exprimare, a răspuns la toate întrebările şi a prezentat excelent ce vedeam.

Primul popas - cabana speologică.

Şi în final, peştera în sine: deşi nu se poate vizita decât pe o porţiune de aprox. 150m (pe nivelul 1, superior), traseul este foarte palpitant şi te vei bucura să vezi în cele 7 săli, de foarte aproape, multe stalagmite, stalactite şi coloane, hornuri şi... lilieci (noi nu ne-am „intersectat” decât cu vreo doi) - nu sunt deloc agresivi şi te vor evita mai mult ca sigur în zborul lor.

Poteca care duce la peşteră.

Peştera este impresionantă, şi în bine, şi în rău... În bine pentru că ai ocazia să vezi o grămadă de stalactite (cele care se formează din tavan 🙂) în formare - le ai la nivelul ochilor şi poţi observa picăturile de apă încărcate cu elemente care le „construiesc” - aprox. 1 cm într-o sută de ani! 😮

Stalactite în formare. 😍

Ne-a plăcut foarte mult sala în care ne-a întâmpinat „Fecioara Maria” şi un mic ansamblu de „pagode”; interesante şi hornurile care fac legătura între cele 4 niveluri ale peşterii (am înţeles de ce nu am văzut nicun speolog supraponderal până acum 😀) unele formate prin eroziune, altele prin coroziune. Interesant.

Hornuri care duc spre alte niveluri...

Ne-a mai plăcut că ghizii de aici pun la dispoziţie fiecărui vizitator lanterne (nu sunt multe peşteri în România unde te poţi bucura de aşa ceva) destul de puternice, cu care poţi „explora” toate ungherele 😍
...Iar în rău pentru că din când în când sunt vizibile urmele umanoizilor care au vandalizat peştera în anii 1970-1980: o grămadă de formaţiuni sparte sau pur şi simplu, tăiate... oare ce-or fi făcut cu ele?! 😬

Urme ale trecerii "oamenilor"...

Numele peşterii se pare că vine din limba maghiară Súgó = şoapte/şoptire, cu referire la apele pârâului care izvorăşte în nivelul inferior şi care se face auzit suav în nivelurile superioare ale peşterii. 
Şi încă ceva foarte interesant: de la cabana speologică poţi ajunge uşor pe o potecă până la o altă „poartă” a peşterii prin care pârâul şoptitor iese la lumină; aici un ochi avizat poate observa o zonă de contact geologic - intersecţia dintre calcarele cristaline ale muntelui în care s-a format peştera şi şisturile cristaline din care sunt formaţi cea mai mare parte a Carpaţilor Orientali - o explicaţie pentru care în aceştia nu vei găsi prea multe peşteri... vei găsi câteva informaţii pe panoul de pe potecă, poate nu ar fi stricat să fie totuşi mai multe, şi în limba română!

Zonă de contact geologic.

Ce mai trebuie să ştii: peştera Şugău poate fi vizitată doar însoţit de unul dintre ghizii-voluntari pe care îi găseşti la cabana speologică între orele 10-16 (cu ultima urcare spre peşteră la ora 15), în sezonul de vară în fiecare zi iar în extrasezon doar în zilele de weekend. Pentru mai multă siguranţă, sună înainte de a te porni spre peşteră la unul dintre telefoanele de contact afişate în această pagină şi vezi dacă peştera poate fi vizitată. Şi atenţie la cap, mai ales dacă eşti mai înalt(ă), din experienţă putem spune că stalactitele pot să zgârâie rău scalpul! 🤭

Atenţie la cap!

Tariful de vizitare (10 lei/persoană) poate fi considerat o donaţie către Asociaţia care administrează peştera şi e meritat cu prisosinţă. Îţi recomandăm să fii echipat pentru drumeţie (încălţăminte adecvată, în niciun caz şlapi sau tenişi), să ai şi ceva mai grosuţ în rucsac (în miezul verii, în peşteră sunt aprox. 10 grade); ţine cont şi de faptul că în peşteră sunt multe porţiuni alunecoase, umede, unde însă sunt montate balustrade şi funii de sprijin, foarte de ajutor.

Documentat la:

  • 10-07-2021

Facilităţi:

  • Ghid individual/de grup | Magazin suveniruri | Parcare | Toaletă pentru vizitatori (în pădure) 😀

Photo Gallery

Alte sugestii

Peştera Râşnoavei

Peşteră / Râşnov

Peştera Liliecilor

Peşteră / Peştera-Moieciu

Peştera de Lapte

Peşteră / Poiana Braşov