Pensiunea Villa Rustica

Cu o poziționare ideală pentru turismul din zonă, pensiunea agroturistică de 3 margarete Villa Rustica din Gornea (sat din comuna Sicheviţa) este un exemplu de cum ar trebui să se dezvolte agroturismul pe Clisura Dunării. Construită pe baza unui aviz de la Ordinul Arhitecților, se încadrează perfect în mediu, respectă un specific al zonei - lemn, piatră, acoperiș de țiglă ceramică, culori naturale; arată excelent. O diferență extraordinară (a fost finanțată din fonduri europene, sub îndrumarea unor specialiști; felicitări proprietarilor care nu au „luat-o pe scurtături” și nu s-au abătut de la principii) față de majoritatea celorlalte, care au fost ridicate cu metode mult mai... relaxate...

Mineritul, activitate principală în zonă până la un moment dat, începe timid să fie înlocuit de turism. Copiii și nepoții foștilor mineri încearcă să găsească noi căi de a-și câștiga existența. Așa fac și Duica și Vasile, cărora Villa Rustica le asigură venituri cam șase luni pe an. Din astea cam jumătate sunt nebunie, cu încărcare maximă; în rest activitatea mai intensă e de obicei doar în weekend. De aici iată și prima recomandare – dacă îți dorești liniște și relaxare gândește-te să mergi în afara perioadei de full-sezon, în mai-iunie; pe lângă faptul că nu e aglomerat, nici căldura nu e în plină forță.
Pensiunea e deschisă între 1 mai – 31 octombrie.

Așezată suficient de aproape de Dunăre cât să te poți bucura de toată splendoarea oferită de fluviu, pensiunea este totuși destul de departe de drum cât zgomotul traficului să nu deranjeze, și e un pic mai sus pe deal, oferind o panoramă mult mai largă. Priveliștea de pe terasa restaurantului este superbă, mai ales la sfârșitul primăverii, când totul vibrează verde.

Din drumul național intri imediat în parcarea pensiunii, încăpătoare și gratuită. De aici clădirile urcă spre deal, perpendicular – sunt două corpuri; primul, construit în 2015, are 5 camere; al doilea, mai sus și mai nou (2020), are 3 camere. Șapte din total sunt duble, cu paturi matrimoniale sau twin; una e triplă, cu pat matrimonial și canapea (la etajul corpului nou). 

Prețurile sunt între 200 și 350 lei/noapte, în funcție de tipul de cameră și perioadă. Nu există tarife de cazare în regim single. La rezervare se plătește în avans prima noapte, sumă rambursabilă dacă anularea se face cu minim 7 zile înainte de data rezervată.

Cele cinci camere din corpul principal sunt încălzite cu centrală și se pot închiria, la cheie (self-service), pentru sejururi în extrasozon și (mai ales) sărbătorile de iarnă.

Fiecare cameră din corpul mic are pentru încălzire aparat de aer condiționat; pe care chiar s-ar putea să simți nevoia să-l folosești dacă mergi la începutul sezonului, când nopțile sunt ceva mai răcoroase.

Toate camerele sunt amenajate simplu dar cu gust, curate și primitoare, cu un plus pentru cele din corpul mic. Băile sunt micuțe, cu cabină de duș; la începutul sezonului, când nu e încă foarte cald afară, în camerele din corpul mic s-ar putea să-ți fie cam răcoare când ieși din duș. Ne-a plăcut atenţia la detalii cu care au fost decorate cu motive tradiţionale feţele de masă din restaurant, camerele... până şi cosmeticele de baie. Frumos.

WiFi funcționează destul de bine, în ambele corpuri de clădire. 

Pensiunea are și un restaurant cochet și micuț, pe măsura locurilor de cazare. Este deschis pentru exterior doar când nu e plină pensiunea.

Duica e omul-orchestră – primește oaspeții, gătește, servește – ca într-o agropensiune autentică. Și gătește ca la mama acasă (dacă mama e „șogoriță” 😉): în fiecare zi o altă ciorbă, coleșă cu brânză și smântână, gulaș, pleșcaviță, pogăci cu gem de casă. Și bineînțeles pește. Din meniu nu lipsesc nici clasicele preparate la grătar, șnițel, salate, sau chiar și paste, papanași. Dar parcă tot cele locale fac cu ochiul mai atrăgător.

Nouă ne-au plăcut mult Ciorba de pește (18 lei), ușor picantă, iar pogăcile ne-au teleportat direct în copilărie; și somnul prăjit a fost foarte bun (30 lei, 250g), bine făcut, cu sos cremos de usturoi; ne-a plăcut și prima pleșcaviță din viața noastră – deși acompaniată simplu, de cartofi prăjiți și ceapă roșie, carnea a fost foarte gustoasă (25 lei, cu tot cu garnitură).

Exceptând tocănița și gulașul, care se gătesc la cerere, și pogăcile, care au nevoie de ceva pregătire anterioară, toate celelalte preparate se fac pe loc.

Mic-dejunul nu este inclus în prețul camerei și se servește a la carte, dintr-un meniu cu câteva variante – trei platouri (25 lei) cu diverse combinații specifice momentului zilei (ochiuri, omletă, mezeluri, brânzeturi, legume, ceai, lapte, unt, dulceață) sau coleșă (adică mămăligă) cu brânză și smântână (18 lei) ori cașcaval pane (15 lei). Cu excepţia ceaiului sau laptelui incluse în platouri, celelalte băuturi se plătesc separat.
La solicitare se poate oferi și demipensiune sau pensiune completă.

Fiind pensiune agroturistică, Villa Rustica are și o mică grădină proprie de unde vin legumele iar prin curte sunt și câțiva pomi. În plus, membrii familiei extinse se îndeletnicesc cu creșterea păsărilor și animalelor, deci și de-aici vin produse locale. Iar Duica face ea însăși toate gemurile și dulcețurile pe care le oferă oaspeților. 

Dacă nu vrei să mănânci la restaurant, pensiunea are și un foișor destul de bine dotat, unde îți poți face un grătar.

Curtea se află în spate, verde și liniștită. Poți să stai pur și simplu la soare, să te dai în leagăn sau să dai o mână de ajutor gazdelor în grădină 😊 Noi am avut norocul să admirăm la o ploaie de vară cel mai mare și mai frumos curcubeu dublu, unind cele două maluri ale Dunării. Dincolo de proprietate se întinde pădurea, aerul e curat și am ascultat acolo, pe terasa camerei, la înserat, cele mai vrednice și talentate păsări cântătoare.

Până când vor fi gata piscina și terasa cu șezlonguri, poți să faci plajă pe malul Dunării, în locul amenajat pentru pescuit. Nu există niciun cost suplimentar pentru zona asta. Locurile de pescuit sunt două, cu umbrele din stuf, plus o barcă cu vâsle. Bronzatul e garantat, pescuitul e... cam la noroc din ce ne-a spus Vasile; dar dacă e pasiune, ce mai contează?!... Pescarii de noapte vor aprecia lampa solară 😉

Din punct de vedere al dezvoltării turistice, regiunea e la început, deci mai e de lucru la infrastructură, la indicatoare, la servicii conexe. Mai ales că toata zona e sit arheologic – tot ce se construiește trebuie precedat de descărcare de sarcina arheologică. Sperăm ca dezvoltarea să se facă sustenabil și durabil.