Constanța

Cu toată jumătatea estică a perimetrului scăldată în albastrul Mării Negre, Constanța este un oraș al trecutului și al prezentului, al vântului și al soarelui, rută a păsărilor migratoare și a containerelor comerciale deopotrivă. Amalgam de clădiri istorice în ruină și spații moderne de birouri, fierbinte vara și lovită de furtuni iarna, Constanța pare constant 😉 la răscrucea dintre iubire și ură. Bijuterii arhitecturale uitate pradă degradării și evenimente pompoase, cu autorități de cel mai înalt rang; mare, plajă, istorie, valuri de turiști la un loc cu străzi murdare, trafic haotic și alei prost asfaltate. Multiculturalism dublat de superficialitate. Paradox al unui potențial imens, cu realizări minuscule prin comparație.

 

Cel mai bătrân oraș al României, Constanța a fost atestată documentar încă din anul 657 î.e.n., când a luat naștere, pe teritoriul localității de azi, colonia greacă Tomis. Primii corăbieri s-ar fi oprit în golful creat de pintenul de calcar ce formează actuala zonă peninsulară a orașului, orașul vechi; zona era mai ferită de vânturi și valuri, oferind cele mai favorabile condiții pentru adăpostirea și dezvoltarea unui port, la o mare de altfel destul de neprietenoasă (grecii i-au spus la început Pontos Axenos – marea inospitalieră). Schimbul de produse, la început întâmplător, între localnici și negustorii-navigatori, a devenit încet-încet permanent, Constanța fiind pentru România, până azi, principala poartă a comerțului internațional.

Cu temperaturi medii mai ridicate decât oriunde în țară dar maxime atenuate de influența mării și cu cea mai mare proporție de strălucire a soarelui, cu briza proprie litoralului, care aduce aer încărcat cu săruri terapeutice, Constanța a devenit ușor un magnet pentru locuire și turism.

Trecută consecutiv prin perioade de înflorire și cădere, cetatea a fost sub influență greacă, sub invazie romană și gotică, sub stăpânire bizantină (când era numit Constantiniana) și colonie genoveză; sub stăpânire turcă orașul trece prin cea mai tristă perioadă a sa, jafurile și distrugerile repetate duc la depopulare. Războiul de independență readuce României un oraș sărac, vlăguit (la fel ca întreaga Dobroge). 

În perioadele următoare comerțul și transporturile au transformat Constanța în cel mai important port al țării, cu silozuri, docuri, depozite petrolifere, instalații. Perioada comunistă a transformat orașul într-un centru industrial și turistic, care a atras o creștere importantă a populației. 

Pentru turiști, cel mai important și popular dintre cartierele Constanței este Orașul Vechi sau Peninsula. Este zona cea mai recomandată pentru a face cunoștință cu orașul. O plimbare pe străduțele înguste, pavate, de nu-ți dai seama că sunt și pentru mașini, îți dezvăluie povești, istoria, prezentul și oamenii lor.

Piața Ovidiu a fost centrul vechiului oraș, agora, forumul și oborul de cereale iar din 1887 casa poetului latin Ovidius Publius Naso, în varianta sculptată de italianul Ettore Ferrari.

Clădirea actualului Muzeu de Istorie Națională și Arheologie a fost ridicată între 1912 și 1921 pentru a fi sediu al Palatului Comunal.

Faleza, cu pergole din calcar, copaci, flori, bănci, este un loc foarte bun pentru a admira splendoarea mării.

Farul genovez, ridicat pe la 1300 pentru a călăuzi corăbiile spre port, a fost avariat și refăcut în repetate rânduri.

Portul turistic Tomis, portul de croazieră al orașului, este și principal loc de promenadă sau de luat masa pe malul mării.

Cazinoul, construit între 1904 și 1909, somptuos, impunător și exuberant, a fost ridicat sub influența cosmopolită a cazinourilor epocii 1850-1900.

Acvariul, inaugurat în 1958, adăpostește atât fosile cât și bazine cu faună vie, specifică Mării Negre dar și apelor dulci ale Dobrogei ori mărilor mai îndepărtate.

Catedrala Ortodoxă, monument de artă, construită între 1884 și 1895, impresionează prin dimensiuni dar și prin valoarea mobilierului din interior și a picturilor ce împodobesc pereții.

Moscheea, zidită în 1910, aduce în oraș coloratura culturii orientale și oferă o panoramă cuprinzătoare a orașului, amestec intens de vechi și nou.

Toate acestea și încă multe altele – străzi, monumente, vile, biserici – sunt tot atâtea locuri pitorești și atracții de vizitat.

Alături de ele, cafeaua la nisip, baclavaua – regina dulciurilor orientalo-mediteraneene, covrigii dobrogeni – crocanți și fragezi (dacă mai găsești simigii veritabili), braga dulce-acrișoară (dacă o mai găsești pe aceea originală), plăcintele dobrogene sau merdenelele cu șalvarii peticiți, reprezintă puncte culinare de reper originale ale orașului, pe care merită să le cauți și să le descoperi. Restaurantele sunt multe și în mare majoritate axate pe meniuri „în trend”, în special pe bază de pește. Printre cele oarecum „standard”, sezoniere, deschise mai mult pentru turism, mai găsești și mici „secrete” de bucătărie autentică (în activitatea noastră de documentare încercăm să le vizăm cu precădere; vezi ce-am descoperit până acum, în secțiunea dedicată).

Zilele orașului se celebrează în jurul datei de 21 mai, de ziua Sfinților Constantin și Elena, considerați patronii spirituali ai Constanței; ocazie cu care se organizează, de obicei timp de mai multe zile, în diverse locuri din oraș, multiple evenimente, de toate felurile, de la piese de teatru la concerte și festivaluri. 

Dar mai populare decât zilele orașului sunt evenimentele organizate cu ocazia Zilei Marinei, pe 15 august, care atrag nu doar localnici ci și foarte mulți turiști. Și pe bună dreptate, mai ales festivitățile cu tematică navală, la care participă și personalități de la cel mai înalt nivel politic și administrativ. Paradele și demonstrațiile de echipamente și tehnică sunt impresionante iar diversele manifestări continuă până târziu, incluzând concerte de fanfară militară, defilări și culminând cu un foc spectaculos de artificii (mai nou, și de drone).

Dar evenimente de tot felul, sportive, culturale, festivaluri stradale, de treatru, de film, de artă, de muzică... sunt organizate tot timpul anului, iar multe dintre ele sunt deja cunoscute în toată lumea. Cu etape ale campionatelor mondiale de tenis sau bărci de viteză, festivaluri de muzică ușoară (după o pauză îndelungată, din 2023 celebrul festival Mamaia a fost reluat) sau dance (Neversea - cel mai mare festival pe plajă din Europa), municipiul Constanța oferă rezidenților și turiștilor din ce în ce mai multe posibilități de petrecere plăcută a timpului liber.

Constanța stă foarte bine și capitolul plaje, rivalizând serios cu stațiunile mai populare. Ușor accesibile, cu întindere generoasă de nisip și apă nu foarte adâncă, amenajate în mare parte atrăgător, sunt argumente care pot înclina considerabil balanța spre alegerea orașului pentru vacanța de vară. 

Sau, alături de toate cele de mai sus, pentru un city-break, în orice anotimp.