Turnul cu Ceas

Muzeu / Panorame şi platforme de observaţie / Sighişoara (MS)


Program

Deschis
Vezi programul

Address

Piața Muzeului nr. 1, Sighișoara 545400, România

Telefon

Despre

Bătrânul Turn cu Ceas – Turnul Orelor – Turnul Porții – oricum i-ai spune vorbești despre simbolul ce străjuiește de secole intrarea principală în cetatea medievală Sighișoara. Se numește așa datorită ceasului cu statuete, unic în România, aflat la etajul al patrulea și constituie imaginea emblemă a Sighișoarei. Spre deosebire de celelalte turnuri ridicate și apărate de breslele cetăţii, Turnul cu Ceas aparținea întregii comunități. 
Principalul punct de intrare în cetate - opus celui străjuit de Turnul Croitorilor- găzduiește Muzeul de Istorie - și te va copleși prin maiestuozitatea sa, încă înainte de a-i trece porțile.

Turnul orelor văzut de pe platforma panoramică.

Ai să remarci pe fațada dinspre Orașul de Jos, în dreapta ceasornicului, instalația rotativă cu cele șapte figurine ce reprezintă zilele săptămânii. În partea stângă este pictată stema municipiului și a celor șapte scaune săsești; iar în dreapta fațadei o inscripție în limba latină - ce s-ar traduce cam așa:
... s-a transmis memoriei posterității că acest turn a fost distrus de acel oribil și jalnic incendiu în anul 1676; că a fost restaurat, mai întâi, în anul 1678 prin strădania strămoșilor; după aceea în 1774, când a fost reparat și pus în funcțiune și orologiul; din nou turnul a fost reparat în anul 1894.
În nișa dinspre cetate a Turnului cu Ceas sunt amplasate câteva sculpturi: Justiția și Dreptatea, Ziua și Noaptea în lateral și Zeița Pacii și Toboșarul în partea de jos.

Detaliu nişa dinspre cetate.

Având o înălțime de 64 m, turnul are la bază forma unui dreptunghi pe care se ridică patru etaje - al cincilea etaj (retras în interior cu 1,40 m) este înconjurat de un balcon deschis. Ai să mai observi lipsa ornamentelor și linia dreaptă, a primelor doua etaje despicate pe alocuri de înguste ferestre. Linia e întreruptă de 8 elemente de construcție între care existau înainte guri de tragere. La etajul al treilea elementele ies din perete cu cca 3m.

Cocoşul "meteo" 🙂

Acoperișul e piramidal, înalt de 34 m; deasupra lui se ridică două cupole în formă de bulb, iar partea de deasupra se încheie cu un mic glob. Ce ai să vezi în partea de sus înălțându-se este un stâlp meteorologic, în vârful căruia se află un cocoș ce se rotește în bătaia vântului - când cocoșul stă cu fața spre apus să știi că va ploua. Deasupra galeriei de lemn, pe cele patru laturi ale bazei acoperișului, se ridică patru turnulețe înalte de 12,5 m - ce deși acum poate îți par simple elemente decorative, pe vremuri inspirau groază, căci erau însemnele jus gladii adică dreptul sabiei (dreptul cetății de judecată și de condamnare la pedeapsa capitală).
Forma actuală a Turnului cu Ceas datează din anul 1677 și de datorează unor constructori din țări străine - care l-au reconstruit în stilul baroc. Nu se știe cum arăta acoperișul înainte de incendiul din 1676. Știm în schimb că în 1874 a avut loc o renovare generală a turnului iar atunci țiglele simple au fost înlocuite cu cele smălțuite pe care le vedem şi astăzi.

Ţiglele colorate în alb, galben, roşu şi verde.

Până în anul 1556, turnul a adăpostit Sfatul cetății, iar în prezent, așa cum menționam mai devreme, Muzeul de Istorie (parte din el – căci tot de el aparține și Muzeul de Arme şi Camera de tortură). Înainte să te grăbești spre locul instagramabil preferat 😀, etajul al V -lea, în galeria unde pe vremuri (în 1619) la zile de sărbătoare, cânta fanfara, fă-ți timp și pentru restul etajelor. Nu ai să beneficiezi de un ghid, așa că îți recomandăm să citești panourile descriptive din încăperi... sperăm să îţi fie de ajutor şi cele prezentate de noi în continuare!

Intrare Muzeul de Istorie din Turnul cu Ceas.

Parterul are aceeași formă ca și a Turnului Croitorilor, pereții au o grosime de 2,35 metri și sunt construiți din piatră de râu.
La etajul I - în prima sală, exact cum intri, ai să vezi o veche machetă a cetății așa cum arăta după 1700. Exponatele vorbesc despre evenimentele din sec XV și XVI accentul căzând pe momentul prezenței lui Vlad Dracu în Sighișoara și pe prima unire politică a Țărilor Române.
La al II- lea etaj, obiectele expuse vorbesc despre populația dacică, despre romani și despre viața breslelor.
La etajul al III -lea – o farmacie cu vechi instrumente medicale și flacoane inscripționate (unele păstrate de pe la 1670) dau o idee asupra evoluției farmaceuticii și tehnicii medicale a vremii. N-ai cum să nu remarci niște încălțări pentru evenimente, șic, ce-ți vor creiona și mai bine tabloul epocilor trecute. Tot la acest etaj, într-o cameră cu un plafon superb boltit, îți va atrage atenția mobilierul realizat într-o suită de stiluri: de la cel țărănesc, la cel renascentist ori biedermaier. Dacă nu ai să găsești camera cu mobilă deschisă, să întrebi de d-na Voichița; ea îți va descuia, iar aici ai să poți admira și câteva podoabe desăvârșite din sec XVIII – XIX.

Dulapuri ţărăneşti.

La etajul al IV-lea se află mecanismul celebrului orologiu. Ceasornicul are două cadrane cu diametrul de 2,4 metri așezate pe fațadele turnului. Alături de cadrane, sunt tăiate în zid nișe înalte de 2,4 metri și late de 1,8 m unde se află figurinele ce simbolizează zilele săptămânii.

Mașinăria ceasului poate fi admirată printr-un perete de sticlă.

Nu se cunosc date despre prima instalare a ceasului din turn și a figurinelor sale. Prima mențiune atestă faptul că, în anul 1648 cadranul ceasului este înnoit și s-au adăugat sferturile de oră. Se presupune că și înainte au existat statuete, dar au fost distruse, cel mai probabil împreună cu ceasul, în timpul marelui incendiu, asta deoarece nișele unde se află figurinele par a fi făcute odată cu ridicarea zidului. Cert este faptul că figurinele au fost refăcute, în forma păstrată până astăzi, în 1677 de un meșter necunoscut. Reparat în mai multe rânduri, ceasului i se adaptează, în 1906 un mecanism electric, la care micile statui nu au putut fi conectate. Ele au reînceput să funcționeze abia în 1964 când meșterii Konradt (tată și fiu) au reușit să-l repare, realizând în același timp și un dispozitiv ce permite continuarea mișcării figurinelor, timp de câteva ceasuri chiar în cazul opririi curentului electric. 

Statuetele au înălțimea de 0,80 m și sunt sculptate în lemn de tei. Spre Orașul de Jos ele reprezintă simboluri ale zilelor săptămânii, iar spre cetate, imaginile fixe reprezintă pacea, justiția și dreptatea.
Spre cetate – ai să vezi la bază o statuetă înveșmântată în albastru cu o ramură de măslin în mână – ce simbolizează Zeița Păcii. În dreapta, un toboșar cu cămașa albastră bate sferturile de oră; deasupra lor, în albastru deschis și verde e poziționată Zeița Dreptății cu balanța în mână, iar Zeița Justiției este legată la ochi și cu sabia ridicată în mâna dreptă; de-o parte și de alta poți vedea Ziua (ce are o lumină pe cap și o inimă în mâini) și Noaptea (ce poartă în ambele mâini câte o torță). 
În partea superioară a nișei vezi figurinele ce reprezintă zilele săptămânii. Fiecare are pe cap câte un simbol care-o reprezintă, conform credințelor medievale. Cum probabil, în tranzit fiind, n-ai să vezi decât una, îți vom povesti mai multe dispre ele:
Duminica, ziua soarelui, este întruchipată de o femeie în veșmânt albastru și fustă roșie, care are în jurul capului raze aurii. Poartă simbolul aurului.
Lunea – simbolizată de zeița Selene (identificată și cu Artemis sau Diana) are în mâini arcul și săgeata, iar pe cap luna - simbol al argintului.

Duminică şi Luni.

Marți – zeul Marte – simbolul războiului și al morții - pe cap are semnul zodiei berbecului și simbolul medieval al fierului.

Luni şi Marţi.

Miercuri – Mercur - zeul comerțului (și al hoților). În concepția astrologiei medievale, planeta Mercur făcea legătura dintre Soare și Lună. Apare sub forma unui tânăr cu cămașă roșie, pieptar verde și cizme. Are pe cap simbolul mercurului. 
Ziua de joi – este reprezentată de Jupiter (Zeus la greci) ce îsi sprijină piciorul drept pe globul pamântesc și ține în mâini însemnele fulgerului și tunetului. Poartă pe cap simbolul cositorului.
Vineri – este întruchipată de Venus (Afrodita la greci) căreia un amoraș îi ține o oglindă, și pe care ea îl mângăie cu mâna dreaptă. Pe cap are Luceafărul, simbolul astrologic al planetei Venus ce era și simbolul cuprului.
Sâmbătă – este simbolizată de zeul Saturn - asociat și cu zeul timpului - Chronos dar și cu zeul agriculturii, al păcii și al abundenței. Se presupune că pe vremuri avea în mână un copil (aluzie la celebra legendă). În antichitate picioarele statuii erau acoperite și erau dezvelite doar în ziua când era sărbătorit. Așa s-ar explica faptul ca piciorul drept are formă de proteza vopsită în negru. Pe cap poartă simbolul plumbului, al nopții, opus luminii și soarelui. În antichitate sâmbata era considerată „seara” /sfârșitul săptămânii.

La ultimul nivel un ansamblu de ceasuri medievale îți va face trecerea către punctul de belvedere preferat al turiștilor, de unde se poate admira o panoramă desăvârșită a Sighișoarei. Cu puncte de trimitere și kilometri calculați către majoritatea orașelor importante din Europa.

365 km spre un alt vechi oraș european.

Programul de vizitare este de la 9 – 15:30, de marți până duminică (luni este închis), plata se face doar cash, biletul pentru elevi/studenți este 4 lei, iar pentru adulți 16 lei. Deși vizita noastră de documentare a fost cu un ceas înainte de închiderea programului, am plătit 20 lei pe bilet pe motiv că nu se găsea rest... Deci grijă la banii potriviți, la oameni și... la cap😀.

...mai ales dacă eşti un pic mai înalt(ă)! 🙂

Documentat la:

  • 14-05-2021

Photo Gallery

Alte sugestii

Muzeul Codlei

Muzeu / Codlea

Gospodăria ţărănească Enisala

Muzeu / Enisala (TL)

Muzeul de pânze și povești

Muzeu / Mândra (BV)

Muzeul Naţional Bran - Secţia de istorie „Regina Maria”

Bran / Muzeu

Piramidele de la Şona

Panorame şi platforme de observaţie / Şona