Gârnic

Gârnic sau Gernik, este o comună din sudul județului Caraș-Severin, aflată la 14 km distanță de orașul Moldova Nouă, într-o zonă sălbatică și deosebit de frumoasă, denumită Banatul Montan. Poți ajunge la Gârnic fie dinspre Moldova Nouă, fie din aval, de pe malul Dunării, din satul Gornea, aflat la cam 11 km.

Comuna are aproximativ 1136 locuitori în prezent și include două sate - Padina Matei (adică un fel de Valea lui Matei) și Gârnic, reședința. 

Demografia comunei a variat de-a lungul timpului. De prin 1823 și până prin 1865 zona Banatului a fost colonizată cu cehi, aduși din Boemia, deoarece regiunea era depopulată și era nevoie de oameni în zona de graniță a Imperiului Habsburgic. Gernik a devenit astfel cel mai mare sat ceh de pe teritoriul actual al României. Iar în perioada când a fost stabilit ca reședință avea și cea mai numeroasă populație dintre satele comunei. După 1989 însă raportul s-a schimbat dramatic, satul Gârnic a pierdut masiv din populație prin migrație iar astăzi mai numără undeva la 130-150 locuitori, aproape integral cehi. Padina Matei, sat cu populație integral de etnie română, a luat conducerea în topul numărului de locuitori dar organizarea administrativă nu s-a mai schimbat.

Iar dacă în Padina Matei s-a înregistrat chiar o mică revenire, mulți dintre localnici plecând din țară doar pentru munci sezoniere, în Gârnic nu mai puțin de 96 de case au fost luate de străini (belgieni, italieni, cehi, sârbi sau „străini de sat”, adică români din alte zone).

Comuna face eforturi pentru modernizare; are alimentare cu apă curentă din 1973, autoritățile locale încearcă, au asfaltat drumurile, au marcat ceva obiective, dar… mai e mult până departe, să le ţinem pumnii să reuşească tot ce şi-au propus!

atrag mulți turiști (până la 10.000 pe an pe date oficiale), majoritatea străini (cehi) dar și numărul celor români pare să fie în creștere. Satul Gernik este atractiv deoarece localnicii cehi și-au conservat bine obiceiurile, limba arhaică, portul popular de sărbători (de vinerea Mare se îmbracă în negru la biserică, în prima zi de Paște femeile poartă fuste roșii; îmbrăcămintea tradițională este în culori diferite nu doar după eveniment, ci și după vârstă, stare civilă, etc.). În Gârnic este stabilită prin reglementări locale păstrarea arhitecturii specifice – case colorate în verde, alb, albastru, construite cu lemn, din piatră moale, cu zidurile groase, acoperișuri de țiglă și stilizări simbolice - pe mai toate clădirile vechi este prezentă o inimioară ❤️

Padina Matei este mai modern; acolo unde se mai îmbracă, portul popular este acela bănățean, cu influențe individuale, după originile personale (populația a migrat mult în zonă, odată cu diversele dezvoltări industriale). Iar construcțiile au renunțat la tradițional, purtând urma modernității influențate de câștigurile financiare din străinătate. 

– prelucrarea lemnului, covăcia (fierăria) și producerea varului – s-au pierdut, lăsând loc agriculturii de semi-subzistență, turismului rural și migrației.

De la un moment dat toată lumea, de la autorități la localnici, și-a dat seama că turismul poate asigura un viitor suficient de frumos, așa că...

Astăzi în Gârnic există muzeul satului (o casă cehească cu un inventar impresionant de unelte şi utilaje agricole, vizitabilă sub ghidajul directorului școlii sau al directorului casei de cultură, la apel prealabil), centru de informare turistică (deschis zilnic, poate oferi și servicii de ghidaj, găzduieşte şi o expoziţie permanentă de pictură) și cam 320 de locuri de cazare, majoritatea în casele sătenilor. Recunoşti uşor gospodăriile care oferă cazare după plăcuţa cu inscripţia UBYTOVÁNÍ (CAZARE în cehă) de la porţi! 😍... vom vorbi despre fiecare pe larg în secţiunea corespunzătoare.

Pe aceleași date, cam 80% din turismul din Gârnic se bazează pe reveniri. Dar ca să revii, trebuie mai întâi să vii; iar ca să vii ar prinde bine să știi pentru ce. Păi să vedem...

Poate pentru morile de apă vechi de peste 200 de ani, pe bază de fus vertical și roată cu paleți și încă utilizate. Sistemul de funcționare datează din perioada traco-dacă iar acum morile au primit și atingerea modernității, sub forma unor marcaje electronice informative (QR-code-uri care trimit către povestea fiecăreia). Patru sunt în sat, patru în afara lui. Dacă ești obișnuit cu drumețiile, te descurci singur; dacă nu, e mai bine să mergi însoțit (cazarea la un localnic are de obicei avantajul că ai la îndemână și cel mai informat ghid 🙂); iar pentru că morile încă sunt folosite, dacă ai noroc și este cineva „la rând”, poți să vezi și cum se macină. Dacă, nu, rămâne să-ți pui imaginația la lucru; morile nu sunt închise, așa că le poți cerceta cât vrei. 

Poate pentru pacea care domnește peste tot – comunitatea cehă e liniștită, se mândrește că infracționalitate nu există, cățeii din sat te pot însoți la plimbare (dacă au chef), natura domnește de jur împrejur, te simți ca la începutul lumii...

Poate pentru complexul de cascade de pe Valea Mare, în apropiere de Padina. Cele mai mari și mai frumoase dintre ele – Burăul (ăl) Mare și Modăvița au căderi spectaculoase și se află în locuri care par rupte din basmele cu zâne și spiriduși. Aflate pe cursul aceleiași ape, toată distanța dintre ele este formată din cascade mai mari sau mai mici; din păcate unele se află pe proprietăți private iar accesul poate fi dificil. Iar dacă misticismul din jurul cascadelor nu e de ajuns, mai există și Grota Haiducilor, unde, ușor de intuit, se adăposteau haiducii din regiune.

Sau poate pur și simplu pentru natura minunată.   Flora și fauna sunt bogate și variate. Regiunea face parte din Parcul Natural Porțile de Fier, iar eforturile de conservare sunt semnificative. Din păcate urmele acțiunii umane nu lipsesc dar încercările de protejare sunt vizibile.

Sau poate o să-ți placă la Fărșang – un bal mascat care se organizează mai mult la Padina (la Gârnic mai sunt foarte puțini tineri), de lăsatul secului de Paște; timp de trei zile tineretul merge din casă în casă, pentru a primi bani și băutură; se începe cu procesiunea nunții, se petrecere, iar luni se face îngroparea – obicei străvechi ce amintește de lupta dintre bine și rău, iarnă și vară, spirite rele.

Fărșang, pițăreii, ruga satului, întâlnirea fiilor satului sau orice alte festivități locale, toate sunt despre socializare, păstrarea tradițiilor și transmiterea mai departe a valorilor locale.

Nu lipsesc de la asemenea evenimente ansamblurile muzicale locale (Boemia din Gârnic este cel mai cunoscut dintre ele) și dansurile populare – bănățene, cehești, sârbești. Poți face cunoștință cu gastronomia cehească, bine păstrată – mâncăruri pe bază de cartofi ori colaci cehești cu dulceață de prune, mere, mac sau nuci. 

Mai toți localnicii din Gârnic își oferă casele pentru turiști. Pentru 50-60-70 lei pe noapte primești cazare și două mese, cu produse din curtea proprie și băutură home-made iar copiii se pot juca cu animalele din bătătură. 😍 Condițiile sunt minimaliste dar ai baie în casă (acces comun) și un loc curat și acoperit unde să te poți odihni. Turismul în zonă este despre explorat și descoperit, nu despre covoare pufoase și fine-cuisine (deși bucătăria locală e tare faină 😉) Mai există și vreo două pensiuni dar şi varianta campării, pe terenul de fotbal al comunei sau în grădinile localnicilor.