Satul Sfânta Elena | Coronini


Situat la o altitudine de 460 m, spre zona montană a regiunii, satul Sfânta Elena din comuna Coronini, județul Caraș-Severin, nu e doar cel mai vechi sat încă locuit de etnici cehi, din Banat, ci e și o altă lume decât tot ce găsești în jur. Comuna are doar două sate – Coronini și Sfânta Elena; și diferite ca ziua și noaptea.
La fel ca toată zona, și satul Sfânta Elena este important sit arheologic, într-o peșteră din apropiere descoperindu-se o falangă de homo neanderthalensis.
Colonizarea Banatului cu cehi provenind din Boemia s-a produs în mai multe etape. Sfânta Elena a făcut parte din primul val și a fost înființat undeva în 1823, cu scopul dezvoltării exploatării lemnului. Atrași de frumusețea și bogăția zonei, cehii au fost ușor de convins să se îndrepte spre Banat. Conform monografiei Coroniniului, în anul 1823 „s-au așezat pe valea pârâului Elisabeta, 32 de familii catolice.”

La fel ca în toate satele cehești din banat, după căderea comunismului foarte mulți locuitori au emigrat în Cehia. Cei rămași au lucrat în agricultură și în minerit; însă după ce și mineritul s-a oprit, depopularea a continuat, și s-a încercat orientarea către turism, care pare să fi fost o idee bună – foarte mulți cehi vizitează satele etniei din Banat, reprezentând, putem spune din păcate, majoritatea turiștilor care ajung în aceste localități. Ba mulți dintre ei chiar au cumpărat din casele părăsite de cei în căutarea unei vieți mai bune. La recensământul din 2011 se înregistrau doar 360 de locuitori, în scădere continuă față de anii anteriori. 
Toată lumea din sat vorbeşte într-o cehă arhaică dar de fiecare dată când am dat bineţe ni s-a răspuns invariabil în română şi am comunicat foarte bine cu toţi cei cu care am intrat în vorbă, fel cum s-a întâmplat în toate satele ceheşti pe care le-am vizitat în zonă. Oamenii sunt foarte amabili, cu unii ne-am întins la poveşti de parcă ne cunoşteam de-o viaţă...
Şi când începusem să ne simţim ca în filmul acela cu "pane Rumburak" 🙂 am remarcat un gard vopsit în culorile tricolorului... 😍

De pe malul Dunării urci cam 5 km pe dealuri până la Sfânta Elena. Găsești un sat curat, cu străzi asfaltate, case frumoase, vopsite vesel, dar destul de pustiu. Se vede pe case care sunt părăsite; sunt mai neîngrijite, unele aproape dărăpănate. Puținii oameni care au mai rămas lucrează la biroul primăriei, la școală, la magazin (da există un magazin/inevitabil bar) ori sunt pensionari. Mulți își închiriază casele pentru turiștii care practică și apreciază turismul rural, produc și vând miere sau dulcețuri.
Meșteșugul strămoșesc al prelucrării lemnului a fost păstrat și îmbunătățit doar de doi dintre localnici, frați, care l-au transformat în prezent într-o afacere la standarde moderne. 

Prima școală din Sfânta Elena era o simplă casă. În 1852 a fost ridicată prima școală din sat, din piatră, având și rol de capelă. Primul învățător cu diplomă a venit în 1858.
Clădirea unde se învață în prezent, renovată și modernizată cu finanțare de la guvernul Cehiei adăpostește și grădinița (cu predare în limba cehă) și școala cu clasele I-VIII (cu predare în limba cehă și română în învățământul primar și doar în limba română în învățământul gimnazial).

Până în anul 1945, Sfânta Elena a avut statul de comună, ulterior devenind sat component al comunei Coronini. Curentul electric s-a introdus în Sfânta Elena între anii 1950 -1955. 
Cehii din Banat își mai păstrează încă limba arhaică, ce nu se mai vorbește nici măcar în Cehia și portul tradițional. Femeile îmbracă fusta lungă și largă, cu jupoane de pânză și bluză cu mâneci lungi, încrețită la umeri, iar în față împodobită cu dantelă sau pense. În plus Sfânta Elena există un element specific: peste nasturii de la bluză se aplică o bandă (káča), împodobită cu dantelă și prinsă la gât cu o broșă. Pe cap poartă basma. Portul bărbaților este închis la culoare și este format din pantaloni și haină, cămașă iar în picioare, cizme înalte cu șireturi. Îi mai poți vedea îmbrăcați așa doar pe la sărbători.
Nedeia satului se ține la 28 septembrie de Sfântul Václav. 

Pe platoul satului Sfânta Elena este un spectaculos punct de belvedere de unde poți admira, la 360 grade, șerpuirile Dunării de la intrarea în țară pe care o poți ghici undeva în zare cu ceva imaginație și o hartă, insula Ostrov, intrarea în strâmtoarea munților, dealurile și pădurile Coroninilor și un parc eolian cu mai bine de 20 de turbine care impung cerul cu elicele lor ascuțite.

Accesul este ok atât cu maşina cât şi cu bicicleta iar dacă ai chef de mers, poți vizita Sfânta Elena şi pe jos; plecând de jos de la DN, din Coronini, faci cam două ore până în sat; momente bune sunt manifestările etnice sau religioase, când ai ocazia să observi detalii inedite și poate să guști mâncăruri tradiționale. Sau poți chiar să te cazezi în sat, pe la localnici și să explorezi zona pe îndelete.

Alte sugestii

Coronini
Sicheviţa
Berzasca
Clisura Dunării