Codlea

Important punct pe harta Țării Bârsei, actualul municipiu Codlea (Zäöeden în săsește, Zeiden în germană, Feketehalom în maghiară sau Cidinis în latină) are o istorie indisolubil legată de cea a sașilor, care de peste 800 de ani au lăsat amprente puternice - sașii au venit încă din secolul XIII, toate localitățile din zonă au denumiri (și) în limba germană. 

Cavalerii Teutoni au fost cei care au pus bazele actualului municipiu, construind în scop de apărare Cetatea Neagră (menționată documentar pentru prima dată în 1265). Așezarea Codlea este menționată într-un document din 1377 cu denumirea Cidinis.

Stema Codlei este inspirată din aceea a Brașovului. Patru rădăcini – corespunzătoare celor patru localități la care Codlea deținea întâietate; două dintre ele nu mai există, dispărând în cursul invaziei mongole din secolul XIII. Nu doar mongolii, ci și alte popoare invadatoare au cotropit Codlea – cumani, tătari, turci (aceștia din urmă în rânduri repetate). Și nu doar ei; ci și Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, trupe moldovenești, Gabriel Bathory, brașovenii, trupele imperiale austriece...

Înainte de Al Doilea Război Mondial, românii erau așezați în jurul bisericii ortodoxe, pe regiunea deluroasă a comunei, sașii ocupând centrul localității. Aceste aspecte au avut însă în spate și argumente socio-geografice, nu doar etnico-administrative. Românii, din cele mai vechi timpuri, au fost păstori și apicultori; deci ocupau preponderent zonele colinare, din apropierea munților. Au fost pentru prima oară menționați în zonă abia prin 1699. 

Zona dintre coline era una mlăștinoasă iar în secolul XIII, când au venit primii sași în Țara Bârsei, buni agricultori, au asanat mlaștinile și au rămas pe acele pământuri. Susținuți ulterior de guvernarea maghiară și apoi de cea austro-ungară, au avut parte o perioadă de condițiile cele mai bune de viață. Iar în acest timp comunitățile românești erau mici și răzlețe.
În linii mari conviețuirea dintre sași și români a fost una bună dar sașii au menținut întotdeauna un oarecare spirit de castă, nefiind foarte dornici să se „amestece” cu românii.

Până la Al Doilea Război Mondial sașii reprezentau 2/3 din populația Codlei. Din 1945 până în prezent numărul lor a scăzut semnificativ, o parte au fost deportați în Siberia, o parte au fost strămutați agresiv în alte zone ale țării și puși la muncă forțată în perioada comunistă, cei mai mulți plecând din România după 1989, ajungând astăzi aproape ignorați în statisticile care vizează demografia Codlei – undeva sub 2% din populație.

Comună până în anii ‘50, Codlea a fost declarată oraș în septembrie 1950 iar în anul 2000 municipiu. Actualmente un oraș foarte cosmopolit, majoritatea locuitorilor fiind din Moldova, Oltenia, Muntenia (veniți odată cu industrializarea din anii ‘60-’70), Codlea mai are foarte puțini dintre descendenții primilor locuitori ai acestor pământuri, un val de populație machedo-românească despre care se presupune că au venit în secolul XIV, așa cum este consemnat într-o monografie a Țării Bârsei.

Primele sere din Transilvania au fost înființate de sași la Codlea; tradiție dusă mai departe de renumitele Sere Codlea (care au atras localității supranumele „Orașul florilor”). 
Prima uzină electrică din Țara Bârsei (și a treia din Transilvania, după Sibiu și Cluj) – 1903. Prima fabrică de lemn curbat, a fraților Hornung – 1878 (exportau pe alte continente încă înainte de Primul Război Mondial). 
Prima fabrică de scule din Transilvania – Fabrica Horvath 1879. 
Prima grădiniță din Transilvania – 1881. 
Colorom Codlea – 1936 – cea mai mare fabrică de coloranți din sud-estul Europei (astăzi supermarket). 
Mecod Codlea, care fabrica piese pentru Dacia 1300 şi celebra canistră de benzină din tablă. 
În anii ‘70-’80 Codlea exporta mobilier la Ikea(!!!).

Pictorul Aurel Bordenache (n. 1902 Huși – d. 1987 Codlea, înmormântat la  cimitirul Bellu din București ), a studiat pictura în străinătate (Belgia, Franța, Italia) și a fost admis primul din 680 de concurenți la Académie des Beaux-Arts din Paris. A fost autorizat să vorbească în numele Artelor Române. A fost personaj de mare interes și pentru Securitatea de dinainte de 1989, în special pentru statutul său de fost pictor al Casei Regale și pentru legăturile pe care le avea cu Patriarhia Română. A avut expoziții în București și în Paris. Multe din lucrările sale sunt expuse în muzee din străinătate sau în colecții private în Roma, Buenos-Aires, Caen, Londra, Budapesta dar și la Brașov și în Muzeul Codlei, oraş unde a trăit mai bine de 40 ani.

Albert Ziegler - primul aviator sas al Transilvaniei. Născut la data de 9 aprilie 1888 în Codlea, fiu al unui țăran, a fost fascinat de zbor încă din copilărie; s-a instruit și specializat în străinătate, ajungând să inventeze „avionul-săgeată”. Își ia brevetul de pilot și își achiziționează un monoplan din donații. Întors în Transilvania în toamna anului 1913, face zboruri demonstrative cu monoplanul, ajungând să depășească recorduri de înălțime, urcând la 3000 m altitudine.

Eduard Morres, născut la 15 iunie 1884, la Brașov, a fost pictor și topograf. Cu studii în străinătate, a semnat mai bine de 2.000 de lucrări, expuse în peste 23 de expoziții. Este autorul renovării tavanului casetat pictat cu motivul rozei lui Martin Luther din Biserica Evanghelică din Codlea - unic în Transilvania. 

Preotul ortodox Iosif Comănescu, (n. 1847 Făgăraș – d. 1922 Codlea) a urmat școala la Brașov și apoi la Sibiu, pentru a deveni preot, fiind numit în această funcție la Codlea în anul 1881. A scris prima monografie a localității Codlea, în 1885, numită „Studiu istoric-statistic asupra prezentului și trecutului românilor din Codlea” (retipărită după 2000 de un codlean pasionat și preocupat de istoria românilor din localitate). A fost cel care a întâmpinat cu pâine și sare Armata Română în Primul Război Mondial, când a intrat în Transilvania aflată sub stăpânire austro-ungară.
Preotul ortodox Gheorghe Florea Preșmereanu (n. 1884 Scheii Brașovului – d. 1953 Codlea). Paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Codlea, a fost delegat al românilor codleni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918. S-a remarcat și în activitatea de culturalizare a românilor.

Biserica românească din Codlea a fost ridicată la 1783, iar cea evanghelică datează din secolul XIII.

Cărțile poștale vechi ne ilustrează că orașul Codlea a arătat cel mai bine până la Al Doilea Război Mondial.
Așezarea la poalele Măgurii Codlei face ca orașul să fie ferit de cutremure.
Confesiunea predominantă este cea ortodoxă; sașii sunt evanghelici (catolici până la reforma din secolul 16).

Primul primar român în 1922 – Gheorghe Cârstea. Deși atestată documentar încă din 1377, Codlea nu a avut până în 1922 niciun primar român.
Zilele Codlei se celebrează în luna iunie.

De ce Codlea? Pentru centrul vechi reabilitat de curând cu finanţare europeană de Primăria Codlea, cu biserica fortificată evanghelică unică în Transilvania, casele vechi aflate în lista monumentelor istorice și muzeul local găzduit în vechiul sediu al primăriei (sec XVIII - început de sec XX). Pentru vechea biserică românească – 1783. Pentru Măgura Codlei, ruinele Cetății Negre (un traseu montan „provocator”) și zona Maial ( o zonă verde, la poalele Măgurii, cu pajiști cât vezi cu ochii, mărginite de pădure) unde o să găsești ceva unic în Transilvania – Cercul Minunilor (Wunderkreis după cum i-au zis sașii). Pentru Ştrandul Codlei, din inima pădurii, cu apa de temperatură constantă pe tot timpul anului (18 grade Celsius). Pentru tradițiile săsești și românești valorificate în special de ansamblul Măgura Codlei de mai bine de 50 de ani. Și… pentru mâncarea bună.

Merită să poposești aici câteva ore sau poate chiar pentru o noapte-două: consultă recomandările noastre documentate în această #destinaţie #undemergem.
Din Brașov poți ajunge la Codlea cu linia de transport metropolitan 220, cu plecare de la Stadionul Municipal; click aici pentru traseu și orar.
Mergi cu bine!

Tururi, drumeţii, atracţii, experienţe ... află ce trebuie să ai în vedere atunci când eşti în Codlea!