Zărneşti
Zărnești, declarat oficial oraș în anul 1951, se află în partea de sud-vest a județului Brașov, situat la o altitudine de 722m (măsurată în centrul orașului). Atestat documentar din 1373, teritoriul de astăzi al orașului se pare însă că a fost locuit din timpuri mult mai vechi.
Denumirea localității se trage dintr-o legendă din regiune care spune că un fiu de baci, în memoria tatălui său, a întemeiat o așezare numită satul lui Zerne, acesta din urmă fiind și numele crescătorului de oi.
Oamenii locului își câștigau existența din agricultură și din îngrijirea animalelor, însă o ocupație importantă era și cărăușia, conform Geografiei Transilvănene din 1824 nu mai puțin de jumătate dintre locuitori se îndeletniceau cu această activitate. În Statutul Orașului Zărnești, o lucrare de cercetare realizată cu sprijinul primăriei , se amintește de Ioan Bran de Lemeny, o personalitate de vază a Zărneștiului care, în timpul copilăriei sale, a fost convins de unchiul său Baiul „să urce în carul de povară al cărăușului Vâlsan din Zărnești si să-l ducă la Blaj” pentru a fi încredințat episcopului Ioan Bob și pentru a învăța carte la Vicariatul Silvaniei, o structură ecleziastică cu un rol însemnat în ridicarea culturală a românilor din acele vremuri. De altfel, în timpul Războiului de Independență din 1877, localnicii au transportat hrana necesară soldaților aflați pe front, proprietarii de căruțe sau cărăușii ce conduceau caravanele fiind amintiți cu nume și prenume în documente oficiale ale acelor vremuri.
Oamenii locului își câștigau existența din agricultură și din îngrijirea animalelor, însă o ocupație importantă era și cărăușia, conform Geografiei Transilvănene din 1824 nu mai puțin de jumătate dintre locuitori se îndeletniceau cu această activitate. În Statutul Orașului Zărnești, o lucrare de cercetare realizată cu sprijinul primăriei , se amintește de Ioan Bran de Lemeny, o personalitate de vază a Zărneștiului care, în timpul copilăriei sale, a fost convins de unchiul său Baiul „să urce în carul de povară al cărăușului Vâlsan din Zărnești si să-l ducă la Blaj” pentru a fi încredințat episcopului Ioan Bob și pentru a învăța carte la Vicariatul Silvaniei, o structură ecleziastică cu un rol însemnat în ridicarea culturală a românilor din acele vremuri. De altfel, în timpul Războiului de Independență din 1877, localnicii au transportat hrana necesară soldaților aflați pe front, proprietarii de căruțe sau cărăușii ce conduceau caravanele fiind amintiți cu nume și prenume în documente oficiale ale acelor vremuri.
Localitatea Tohani din Zărnești și-a pus amprenta pe istoria industrială a României, în secolul trecut aici înființându-se Uzina Tohani, pilon principal în producția națională de armament iar ulterior punct de origine al renumitelor (în epocă - 1950/1960) biciclete și motorete Tohani. În prezent, s-a revenit la producția de articole militare precum lovituri reactive, muniție pentru artilerie, grenade și elemente pirotehnice, Uzina Mecanică Tohan fiind o filială a Companiei Naționale ROMARM.
Din punct de vedere geografic, orașul Zărnești este amplasat în sud-vestul depresiunii Țării Bârsei și este înconjurat din trei părți de munți și dealuri – la sud muntele Măgura (1294m), la vest versantul abrupt și împădurit Piatra Craiului Mică (1816m), iar la nord-vest Munții Țaga cu vârful Ciuma (1629m). Situat pe malul stâng al pârâului Bârsa Mare și la poalele Munților Piatra Craiului, Zărneștiul este un bun punct de plecare pentru multe trasee turistice în acești munți emblematici ai României.
Din punct de vedere geografic, orașul Zărnești este amplasat în sud-vestul depresiunii Țării Bârsei și este înconjurat din trei părți de munți și dealuri – la sud muntele Măgura (1294m), la vest versantul abrupt și împădurit Piatra Craiului Mică (1816m), iar la nord-vest Munții Țaga cu vârful Ciuma (1629m). Situat pe malul stâng al pârâului Bârsa Mare și la poalele Munților Piatra Craiului, Zărneștiul este un bun punct de plecare pentru multe trasee turistice în acești munți emblematici ai României.
Renumită pentru frumusețea locurilor și ospitalitatea oamenilor, localitatea atrage și datorită bunei dezvoltări a serviciilor turistice.
Frumusețile naturale ale zonei Zărneștiului și în special ale masivului Piatra Craiului au hrănit imaginația oamenilor și au născut numeroase legende – legenda Vârfului Baciului (care amintește de un cioban pasionat de ocupația lui ce își păstorea turmele pe crestele Pietrei Craiului), legenda Florii de Colț (plantă prezentă pe stâncile cele mai înalte și care, se pare, a fost cândva o stea), legenda Porții Basmelor (care îmbracă în aură de poveste un fenomen deosebit aflat pe peretele vestic al masivului, la 1600m altitudine).
Pe lângă ce oferă natura, orașul se remarcă și din punct de vedere socio-cultural. Biserica „Sfântul Nicolae” a Zărneștenilor, monument de artă veche medievală înscris în lista de patrimoniu a Academiei Române, este cea mai veche biserică din localitate și una dintre cele mai vechi din întreaga țară, ctitorită în anul 1515 de către domnitorul Țării Românești din perioada respectivă, Neagoe Basarab.
În Zărnești se poate ajunge cu trenul, din gara Brașov pleacă, aprox. din oră în oră, un tren automotor operat de Regio Călători cu stații în Cristian, Râșnov și Tohanu Vechi; în sezonul cald este disponibil și transportul pentru biciclete. Iar între Brașov și Zărnești circulă autobuze care fac transport metropolitan pe traseul 140; cu autobuzul, de la Brașov la Zărnești faci aproximativ o oră.
Sperăm că ţi-am oferit argumente multe și bune pentru a hotărî și organiza o călătorie la Zărnești! 🙂🐐🐻🌲🦅
De văzut şi făcut în Zărneşti
Tururi, drumeţii, topuri şi recomandări... află tot ce trebuie să experimentezi atunci când eşti în Zărneşti!